Mega-racheta Starship a miliardarului Elon Musk, dezvoltată pentru a ajunge pe Lună şi Marte, a efectuat marţi un zbor de testare reuşit, după o serie de încercări anterioare marcate de explozii ce au semănat îndoieli cu privire la progresele sale, relatează AFP, citată de News.ro.
Cu o înălţime de peste 120 de metri, mastodontul a decolat în cursul serii din Texas, sub aplauzele susţinute ale inginerilor, după ce duminică şi luni zborul fusese anulat din cauza unei probleme tehnice şi apoi a condiţiilor meteorologice nefavorabile.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Acest al zecelea zbor de testare al celei mai mari rachete construite vreodată a urmat după trei încercări, mai devreme în acest an, când s-au produs explozii în aer. Această serie de eşecuri, la care s-a adăugat în iunie o altă explozie în timpul unui test la sol, a alimentat îndoielile cu privire la progresul Starship, în timp ce Elon Musk continuă să mizeze pe primele lansări către Marte începând cu 2026. Toate aceste îngrijorări ar trebui să fi fost spulberate de acest nou zbor de testare, compania celui mai bogat om din lume reuşind de data aceasta să-şi îndeplinească obiectivele pe care şi le-a propus.
„Excelentă treabă a echipei SpaceX”, a salutat Elon Musk succesul companiei sale pe reţeaua sa socială X.
„Este o zi mare pentru NASA”, a asigurat şi Sean Duffy, administrator interimar al puternicei agenţii spaţiale americane, NASA mizând pe o versiune modificată a Starship pentru programul său Artemis, care prevede întoarcerea americanilor pe Lună.
Aterizare cu probleme
După ce mega-rachetă s-a lansat în cer, cele două trepte ale sale – propulsorul Super Heavy şi nava Starship, care dă numele întregului aparat – s-au separat. Prima componentă, pe care compania SpaceX a demonstrat că o poate recupera cu braţe mecanice într-o manevră spectaculoasă, a ajuns de data aceasta în apele Golfului Mexic, conform planului de zbor care viza colectarea de noi date. În ceea ce priveşte imensa navă, care în ultimele trei zboruri de testare explodase, aceasta a reuşit să ajungă în spaţiu şi să lanseze cu succes simulatoarele de sateliţi pe care le transporta, o premieră. Apoi a reuşit să reintre în atmosfera terestră fără să explodeze şi să ajungă, aşa cum era prevăzut, în Oceanul Indian, deşi a pierdut pe drum câteva dintre plăcile sale de protecţie şi a suferit unele daune materiale, potrivit transmisiunii video în direct a companiei.
„Am îndepărtat mai multe plăci din zonele critice ale vehiculului”, a precizat Dan Huot, un responsabil al SpaceX, în timpul transmisiunii live. „Încercăm cu adevărat s-o punem la încercare pentru a-i identifica punctele slabe”, a justificat el.
Strategie riscantă
Compania lui Elon Musk mizează într-adevăr pe o strategie riscantă: aceea de a lansa mai multe prototipuri pentru a corecta pe parcurs problemele întâmpinate în timpul zborului.
Este o strategie care i-a asigurat succesul până acum, fostul aliat al preşedintelui american Donald Trump reuşind să revoluţioneze sectorul spaţial prin producţia în serie de rachete reutilizabile.
Musk, care domină astăzi piaţa lansărilor comerciale, vrea să meargă şi mai departe cu Starship. Concepută pentru a efectua călătorii interplanetare şi pentru a fi complet reutilizabilă, această mega-rachetă ar urma să-i realizeze visul nebunesc de a coloniza Marte.
Versiuni modificate ale Starship vor fi utilizate şi în programul lunar al NASA şi pentru zboruri lungi pe Pământ, SpaceX promiţând clienţilor că vor putea ajunge „oriunde în lume în mai puţin de o oră”.
Dar înainte de a efectua zboruri cu echipaj uman sau de a ajunge pe Lună sau pe planeta roşie, Starship va trebui să facă faţă „miilor de provocări tehnice”, a recunoscut Musk, luni, la baza sa spaţială din Texas, arătându-se totuşi încrezător.
Printre următoarele etape de parcurs, a detaliat el, se numără realimentarea rachetei cu combustibil odată ajunsă în spaţiu, construirea unui „scut termic” pentru navă care să fie „complet reutilizabil” şi recuperarea navei.
Editor : Ș.R.
