Sub conducerea lui Trump, SUA sunt considerate o amenințare mai mare decât China pentru Europa. Datele unui sondaj Politico

SUA conduse de Donald Trump sunt percepute mai degrabă ca o amenințare decât ca un aliat, arată un nou sondaj Politico Pulse realizat în șase țări importante din UE. De la revenirea la putere în ianuarie 2025, Trump a pus la îndoială angajamentul Washingtonului față de NATO, a amenințat că va anexa Groenlanda și Canada, a impus tarife aliaților și a declanșat un război cu Iranul la care țările europene au refuzat să se alăture.

Doar 12% dintre cei chestionați în martie în Polonia, Spania, Belgia, Franța, Germania și Italia considerau America un aliat apropiat, în timp ce 36% o considerau o amenințare. În schimb, China era percepută ca o amenințare de 29% dintre cei chestionați în cele șase țări.

La nivel național, amenințarea din partea Washingtonului a depășit-o pe cea din partea Beijingului în patru țări, doar respondenții din Franța și Polonia considerând că amenințarea din partea Chinei este mai mare.

Sondajul a evidențiat, de asemenea, o contradicție tot mai profundă în centrul politicii europene de securitate. Respondenții doresc ca Europa să fie mai bine înarmată și mai autonomă pe măsură ce încrederea în SUA se erodează, dar entuziasmul lor se estompează dacă apărarea înseamnă sacrificii personale, bugete mai mari sau sprijin nelimitat pentru Ucraina.

Și Rusia este văzută ca un inamic clar: a fost percepută ca o amenințare de 70% dintre respondenți, arată Politico.

Sondajul „European Pulse”, realizat de Cluster17 pentru Politico și beBartlet, a chestionat 6.698 de europeni din Spania, Germania, Franța, Italia, Polonia și Belgia, în perioada 13-21 martie.

Cetățenii din Spania au manifestat cea mai negativă atitudine față de Statele Unite, 51% dintre ei afirmând că Washingtonul reprezintă o amenințare pentru Europa, cea mai mare pondere dintre cei chestionați. Madridul a preluat inițiativa privind opoziția față de războiul lansat de Trump în februarie împotriva Iranului și a fost criticat de președinte pentru cheltuielile reduse în domeniul apărării.

În Italia, 46% au declarat că SUA reprezintă o amenințare, o poziție susținută de 42% dintre belgieni, 37% dintre respondenții francezi și 30% dintre germani.

Polonia, care se învecinează cu Rusia și consideră alianța cu SUA drept principala sa garanție de securitate, a constituit o excepție: doar 13% dintre respondenți au afirmat că SUA reprezintă un risc.

Sondajul a evidențiat, de asemenea, un sprijin pentru o mai mare autonomie strategică.

Disponibilitatea de a apăra un aliat NATO

În cele șase țări, 76% dintre respondenți au declarat că ar susține trimiterea forțelor armate ale țării lor pentru a apăra un aliat NATO în cazul unui atac. Sprijinul a crescut la 81% atunci când scenariul a implicat apărarea unui alt stat membru al UE.

În fiecare țară chestionată, susținerea acordată asistenței militare a depășit cu mult opoziția.

Însă acest consens s-a clătinat brusc atunci când întrebarea s-a referit la implicarea personală.

Doar 19% dintre respondenți au declarat că ar fi dispuși să „ia armele și să lupte” dacă propria lor țară ar fi atacată. Aproape jumătate (47%) au spus că ar prefera să contribuie în roluri non-combatante, cum ar fi logistica, asistența medicală sau protecția civilă. Alți 16% au declarat că și-ar susține țara fără a participa direct, în timp ce 12% au spus că ar lua în considerare părăsirea țării.

Decalajul dintre sprijinul politic acordat apărării și disponibilitatea individuală de a lupta evidențiază provocarea cu care se confruntă guvernele europene pe măsură ce își intensifică ambițiile militare și se luptă cu deficitul de recruți.

Sprijin pentru o poziție mai fermă a Europei

Sondajul a arătat, de asemenea, că alegătorii acceptă în mare măsură necesitatea unei poziții mai ferme a Europei în materie de apărare, chiar dacă rămân împărțiți în privința finanțării acesteia.

În cele șase țări, 86% dintre respondenți au fost de acord că Europa trebuie să-și dezvolte propriile capacități de apărare, 56% fiind pe deplin de acord. Sprijinul a fost deosebit de ridicat în Polonia și Belgia (ambele cu 95%) și în Germania (89%).

De asemenea, a existat un sprijin larg pentru o integrare militară mai profundă, 69% dintre respondenți susținând crearea unei forțe militare europene comune care să opereze alături de armatele naționale. Sprijinul a variat de la 60% în Franța la 83% în Belgia.

Cu toate acestea, opiniile au fost divergente în ceea ce privește cheltuielile.

Potrivit rezultatelor sondajului, 37% au afirmat că țara lor cheltuiește „aproximativ suma potrivită” pentru apărare, în timp ce o proporție identică a considerat că cheltuielile sunt „insuficiente”. În același timp, 22% au declarat că țara lor cheltuiește deja prea mult.

Diferențele la nivel de țară au fost pronunțate. În Germania (40%), Franța (44%) și Spania (43%), respondenții au afirmat despre cheltuielile pentru apărare că ar trebui să crească. În Italia, 39% au declarat că cheltuielile sunt prea mari - cel mai ridicat procent dintre țările incluse în sondaj. Polonia s-a situat într-o poziție aparte, o majoritate (56%) considerând că nivelul actual al cheltuielilor este aproximativ adecvat.

Aceste opinii reflectă, în mare măsură, nivelul actual al cheltuielilor. Polonia intenționează să cheltuiască 4,8% din PIB pentru apărare în acest an, cel mai ridicat nivel din NATO și mult mai mult decât celelalte țări chestionate.

Diviziuni în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei

Datele au evidențiat diviziuni în ceea ce privește sprijinul acordat de Europa Ucrainei.

În cele șase țări, 34% au afirmat că Europa nu oferă suficient sprijin Ucrainei, 31% au afirmat că nivelul actual este aproximativ corect, iar 30% au afirmat că Europa face prea mult.

În Germania, de departe cel mai mare donator european de ajutor pentru Ucraina, 45% dintre respondenți au afirmat că Europa nu face suficient. În Italia, care, potrivit Kiel Support Tracker, alocă Ucrainei cea mai mică pondere din PIB-ul său sub formă de ajutor civil și militar dintre cele șase țări incluse în sondaj, 42% dintre respondenți au declarat că Europa oferă prea mult sprijin.

Spania și Belgia s-au înclinat spre tabăra celor care consideră că „nu se face suficient”, în timp ce Franța a fost împărțită mai uniform.

În ciuda acestor dezacorduri, sprijinul pentru angajamentele de apărare colectivă a rămas puternic în toate țările incluse în sondaj, în special în cadrul NATO. Rezultatele contribuie, de asemenea, la dezbaterile privind recrutarea obligatorie și serviciul civic, în contextul în care guvernele caută modalități de a-și extinde capacitatea militară.

În Germania, sprijinul pentru o formă de serviciu obligatoriu a fost deosebit de ridicat. Peste trei sferturi dintre respondenții germani (78%) s-au declarat în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu sau a serviciului civil, care au fost suspendate în 2011.

Cu toate acestea, după ce s-a confruntat cu rezistență în cadrul coaliției sale, cancelarul Friedrich Merz a renunțat anul trecut la planurile de a restabili recrutarea obligatorie completă și a promovat în schimb un proiect de lege menit să crească numărul recruților la 203.000 de soldați în serviciul activ până în 2031.

Sprijinul a fost puternic și în Belgia, cu 76%, în timp ce opinia publică a fost mai divizată în Italia, cu 53% în favoare, și în Spania, unde 54% s-au opus ideii.

Editor : C.L.B.