Este puțin probabil ca președintele Vladimir Putin să accepte propunerea SUA pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, au declarat miercuri surse ruse de top pentru Reuters, adăugând că orice acord ar trebui să țină cont de avansurile militare ale Rusiei și să abordeze preocupările Kremlinului.
SUA au fost de acord marți să reia ajutorul militar și partajarea de informații după ce Kievul a declarat că este pregătit să susțină propunerea de armistițiu. O sursă rusă de rang înalt de la Moscova a declarat pentru Reuters că Rusia ar trebui să negocieze termenii oricărui armistițiu și să obțină anumite garanții.
„Este dificil pentru Putin să accepte asta în forma sa actuală”, a spus sursa, care a dorit să-și păstreze anonimatul din cauza sensibilității situației. „Putin are o poziție puternică pentru că Rusia avansează.”
Rusia controlează puțin sub o cincime din teritoriul Ucrainei, aproximativ 113.000 km², și a avansat constant timp de luni de zile. Ucraina a capturat o mică parte din vestul Rusiei în august ca monedă de schimb, dar controlul său asupra acelei regiuni slăbește, potrivit estimărilor ruse.
Sursa rusă a adăugat că, fără garanții alături de un armistițiu, poziția Rusiei ar putea slăbi rapid, iar Occidentul ar putea ulterior învinui Rusia pentru eșecul de a încheia războiul. O altă sursă rusă de rang înalt a declarat că propunerea de armistițiu ar părea o capcană din perspectiva Moscovei, deoarece pentru Putin este dificil să oprească războiul fără garanții sau angajamente concrete.
O a treia sursă rusă a declarat că, din perspectiva Moscovei, mișcarea SUA de a relua ajutorul militar și partajarea de informații a fost însoțită de propunerea de armistițiu.
Putin a respins în mod repetat un armistițiu pe termen scurt
„Nu avem nevoie de o încetare a focului, avem nevoie de o pace pe termen lung, asigurată prin garanții pentru Federația Rusă și cetățenii săi. Este o întrebare dificilă cum să asigurăm aceste garanții”, a declarat Putin în decembrie.
Apoi, pe 20 ianuarie, președintele rus a spus Consiliului de Securitate că „nu ar trebui să existe o încetare a focului pe termen scurt, nici o pauză pentru reguparea forțelor și reînarmare, cu scopul de a continua ulterior conflictul, ci o pace pe termen lung.”
În iunie anul trecut, Putin a detaliat condițiile sale pentru pace: Ucraina trebuie să renunțe oficial la ambițiile sale NATO și să-și retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate și acum controlate în mare parte de Rusia.
Rusia controlează 75% din regiunile Donetsk, Zaporojie și Herson și mai mult de 99% din regiunea Luhansk, conform estimărilor ruse și afirmă acestea nu vor fi niciodată returnate Ucrainei, care susține că au fost anexate ilegal și că nu va recunoaște niciodată suveranitatea Rusiei asupra acestora.
Conflictele din estul Ucrainei au început în 2014, după ce un președinte pro-rus a fost răsturnat în Revoluția Maidan din Ucraina, iar Rusia a anexat Crimeea, forțele separatiste susținute de Rusia luptând împotriva armatei ucrainene.
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat marți, dar publicat miercuri, a spus că Rusia nu va accepta trupe ale statelor membre NATO „sub niciun drapel, în orice capacitate, pe teritoriul Ucrainei.”
Televiziunea de stat Rusia 24 a spus că remarcile secretarului de stat american Marco Rubio despre Ucraina fiind pregătită să discute păreau „destul de naive”, având în vedere istoria relațiilor Kievului cu Rusia, în timp ce un parlamentar rus influent a afirmat că orice pace va fi impusă de Moscova.
„Rusia avansează (în Ucraina), și, prin urmare, va fi diferit cu Rusia”, a spus Konstantin Kosachev, președintele comitetului de afaceri internaționale al Consiliului Federației, camera superioară a parlamentului Rusiei, într-o postare pe Telegram. „Oricare acorduri - cu toată înțelegerea necesității de compromis - vor fi pe termenii noștri, nu pe cei americani. Și asta nu este o laudă, ci o înțelegere că adevăratele acorduri sunt încă scrise acolo, pe front. Ce ar trebui să înțeleagă și Washingtonul.”
Editor : M.I.
