Finlanda va creşte semnificativ cheltuielile pentru apărare la 3,2% din Produsul Intern Brut până în 2030, a anunţat guvernul, după ce a decis să taie alte cheltuieli şi şi-a întocmit bugetul pentru următorii patru ani, relatează joi Reuters.
Economia Finlandei suferă după ce Rusia vecină a lansat invazia asupra Ucrainei în 2022, determinând ţara să adere la NATO în 2023 şi să-şi sporească cheltuielile pentru apărare, care s-au ridicat la 2,5% din PIB în 2025.
O creştere la 3,2% a cheltuielilor pentru apărare până în 2030 ar aduce mai aproape Finlanda de ţinta NATO de 3,5% până în 2035.
Prim-ministrul Petteri Orpo a declarat miercuri seară că guvernul va direcţiona banii în plus pe termen scurt către recrutarea militară, cursuri pentru rezervişti, apărarea de drone şi producţia de explozibili.
Coaliţia de dreapta a lui Petteri Orpo a anunţat noi reduceri de cheltuieli, inclusiv în materie de asistenţă medicală şi servicii sociale, pe lângă precedentele prin care a încercat să reducă datoria publică estimată că va ajunge la 90% din PIB în 2026.
Finlanda a avut un deficit bugetar echivalent cu 4,4% din PIB în 2024 şi de 4,3% în 2025, ceea ce a determinat UE să declanşeze o procedură disciplinară pentru deficit excesiv. Bruxellesul a dat termen Finlandei până în 2028 să-şi reducă deficitul în limita UE de sub 3% din PIB.
Guvernul nu a publicat o estimare nouă privind deficitul bugetar pentru anii următori.
Măsurile de austeritate au dus la o scădere a sprijinului pentru guvern înainte de alegerile parlamentare de anul viitor, doi din trei respondenţi afirmând că guvernul s-a descurcat prost într-un sondaj recent realizat de institutul de sondare Verian.
Editor : Sebastian Eduard
