Casa Albă a oprit furnizarea către Ucraina a tehnologiei de apărare aeriană care proteja orașele ucrainene de atacurile mortale de la distanță mare lansate de Rusia, așa că Kievul a schimbat strategia: a trecut la vânătoarea și distrugerea rachetelor balistice rusești chiar la ele acasă, pe teritoriul Rusiei, scrie Kyiv Post într-un text în care explică cum s-a adaptat armata ucraineană la realitățile războiului.
Rachetele balistice rusești sunt o armă de temut, iar principalul sistem pe care țările îl folosesc pentru a se apăra împotriva lor este fabricat de SUA - sistemele Patriot - , însă SUA a întrerupt aprovizionarea Ucrainei cu rachetele de interceptare pe care le folosește sistemul de apărare, amintește sursa menționată.
Motivul pentru care o rachetă balistică este greu de oprit este că aceasta atinge viteze de Mach 6-7 (de 6-7 ori viteza sunetului) și urcă la altitudini de până la 50 km înainte de a se năpusti balistic asupra țintei.
Racheta balistică tactică a Rusiei se numește Iskander-M. Are 7,3 m lungime, aproape un metru în diametru și cântărește între 3.800 și 4.600 kg la lansare.
Racheta este lansată de pe un transportor operat de un echipaj de trei persoane, care pot pregăti lansarea în 15 minute sau mai puțin.
Datorită mobilității și razei sale de acțiune, racheta Iskander-M este dificil de localizat și de lovit înainte de lansare. Racheta are o rază de acțiune de 400-500 km și este capabilă să lovească cu precizie la o distanță de 3-30 de metri de ținta vizată.
Focosul cântărește între 480 și 700 kg și pot fi configurate pentru fragmentare cu exploziv puternic, submuniție, penetrare de buncăre, exploziv combustibil-aer și explozii EMP.
Într-un atac tipic împotriva Ucrainei folosind Iskander-M, Rusia lansează între 10 și 15 rachete pe noapte. O lovitură directă a unei rachete Iskander-M ar distruge cu ușurință, în majoritatea cazurilor, o clădire din beton armat cu mai multe etaje și ar distruge probabil un buncăr de comandă fortificat, potrivit Kyiv Post.
Interceptorul Patriot
Ucraina este lider mondial în tehnologia dronelor de interceptare, dar o rachetă balistică precum Iskander-M zboară prea sus și prea repede pentru a putea fi interceptată de o dronă. Doar câteva țări produc sisteme de rachete de interceptare, iar singura țară care exportă acest sistem în cantități mari este SUA.
Sistemul se numește Patriot și utilizează două tipuri de rachete – o rachetă de interceptare mai veche și mai puțin eficientă, PAC-2, și o rachetă de interceptare mai nouă și mai eficientă, PAC-3.
Conform surselor publice consultate de Kyiv Post, Ucraina, de când a desfășurat pentru prima dată sistemele Patriot donate în aprilie 2023, a primit sisteme și rachete de interceptare donate de SUA, Germania, Țările de Jos, România și Israel. Probabil a primit aproximativ 600 de rachete de interceptare de tipuri mixte.
Combinația dintre atacurile continue cu rachete Iskander-M din următorii trei ani și întreruperea aproape totală a livrărilor de rachete de interceptare din partea SUA, începând din februarie 2025, a lăsat bateriile Patriot ale Ucrainei într-o situație dezastruoasă din punct de vedere al muniției și a făcut ca Ucraina să fie practic incapabilă să oprească orice rachetă Iskander-M lansată asupra sa de către Rusia.
De ce rachetele Iskander-M ale Rusiei nu au distrus Ucraina?
Așa cum s-a întâmplat în cazul practic al tuturor răspunsurilor ucrainene de succes la invazia rusă, soluția a fost găsită la nivel local și s-a concentrat pe obținerea de rezultate maxime, conservând în același timp resursele. Un exemplu simplu este disciplina de foc a sistemelor Patriot.
Când au fost instruiți de instructori americani, operatorii ucraineni ai sistemelor Patriot au fost învățați să lanseze două rachete PAC-2/3 asupra oricărei ținte pentru a garanta o lovitură; practica obișnuită în cadrul forțelor de apărare aeriană ucrainene este lansarea unei singure rachete, astfel încât să rămână muniție pentru următorul angajament.
Între timp, mutarea producției critice și a cartierelor generale în subteran – uneori în facilități existente din perioada Războiului Rece și alteori prin săparea unor noi – a diminuat oarecum eficacitatea atacurilor rusești cu rachete Iskander-M împotriva Ucrainei.
Forțele Aeriene Ucrainene, care operează avioane de vânătoare care sunt ținte principale pentru Iskander-M, își schimbă în mod regulat bazele de operațiuni.
Însă nucleul eforturilor Ucrainei de a se apăra împotriva rachetelor balistice rusești, pe care de obicei nu are mijloacele să le intercepteze, a fost reprezentat de Forțele de Sisteme Fără Pilot (USF) ale țării, ale căror lovituri de lungă distanță au început, în 2025, să vizeze sistematic nu doar lansatoarele de rachete Islander-M, ci întregul lanț de aprovizionare al armei: unități de producție, fabrici de componente și rafinării de combustibil, uneori situate la mii de kilometri adânc în teritoriul Rusiei.
În februarie 2026, Ucraina, probabil datorită aprovizionării crescute cu drone și informațiilor de țintire mai bune de la aliații europeni, a accelerat vizibil ritmul atacurilor împotriva capacității de producție a rachetelor balistice rusești.
Funcționează?
Pe baza dovezilor, cel mai bun răspuns este „parțial”, mai scrie Kyiv Post.
La începutul anului 2025, Rusia a anunțat planuri de a crește producția de rachete Iskander-M la aproximativ 800 de rachete pe an, sau aproximativ 65 de rachete pe lună. În cursul acelui an, numărul real de rachete Iskander-M lansate de Rusia asupra Ucrainei a fost de aproximativ 600 de rachete.
În ianuarie 2026, au fost lansate un număr record de 91 de rachete balistice, dar o parte dintre acestea – între un sfert și o treime – erau rachete antiaeriene vechi, conform datelor Forțelor Aeriene Ucrainene.
Numărul lansărilor din februarie 2026 s-a ridicat la aproximativ 40 de rachete balistice de toate tipurile, în contextul în care Rusia a încercat, fără succes, să distrugă infrastructura energetică și de încălzire a Ucrainei. De atunci, ritmul a rămas aproximativ același, cu circa 50 de rachete balistice de toate tipurile lansate de Rusia asupra Ucrainei atât în martie, cât și în aprilie.
Stocurile de rachete balistice deținute în rezervă sunt un secret de stat al Rusiei, astfel încât o parte semnificativă din producția rusă de rachete Iskander-M ar putea fi destinată completării acestor rezerve.
Cu toate acestea, dacă utilizarea militară a rachetelor Iskander-M este în concordanță cu modul în care armata rusă a consumat tancuri, vehicule de luptă ale infanteriei și chiar oameni în războiul său din Ucraina, explicația mai probabilă este că producția totală rusă de Iskander-M este de aproximativ 40-50 de rachete pe lună, sau aproximativ două treimi din producția dorită, estimează Kyiv Post.
Cum distruge Ucraina capacitatea rusească de rachete balistice
5 mai 2026 – Cel puțin cinci drone grele/rachete de croazieră ucrainene de tip Flamingo au lovit și avariat fabrica VNIIR-Progress din Ceboksari, Republica Ciuvasia, la aproximativ 1.600 km de granița ucraineană, într-un atac nocturn.
Unitatea produce echipamente electronice militare și componente pentru rachetele Iskander-M. Localnicii au raportat că au auzit cel puțin două explozii. În cursul dimineții, drone ucrainene cu elice au atacat din nou unitatea.
Fabrica fusese dotată cu un acoperiș blindat, care a fost perforat de rachetele de croazieră. Dronele cu elice care au urmat au provocat un incendiu la fabrică. Acesta a fost un atac de urmărire al unui atac care a avut loc la mijlocul lunii februarie.
2 mai 2026 – Forțele de Apărare Ucrainene au lovit o rampă de lansare folosită de operatorii Iskander-M lângă satul Drujne, în Crimeea ocupată. Statul Major General al Ucrainei a afirmat că sistemul a fost distrus împreună cu radarele asociate. Atacul a avut loc la aproximativ 300 km de teritoriul controlat de Ucraina.
28 aprilie 2026 – Forțele de operațiuni speciale (SOF) ucrainene au afirmat și au publicat un videoclip cu lovituri ale dronelor asupra unui depozit de rachete Iskander-M lângă satul Ovrajki, la aproximativ 40 km est de capitala Crimeei, Simferopol, și la aproximativ 250 km de teritoriul controlat de Ucraina. Imaginile au arătat drone care au penetrat adăposturi din beton armat, incendii și posibile pagube.
3 aprilie 2026 – Dronele ucrainene au lovit fabrica de explozivi Morozov, o instalație din regiunea Leningrad care produce combustibil pentru rachete și componente propulsive pentru rachete balistice, inclusiv Iskander-M. Au fost raportate daune la clădiri, distanța față de teritoriul controlat de Ucraina fiind de aproximativ 1.000 km.
16 aprilie 2026 – Forțele ucrainene specializate în drone au afirmat că au lovit și distrus un sistem Bastion-M, o armă care lansează rachete ghidate de precizie cu rază lungă de acțiune. Se presupune că atacul a avut loc în Crimeea, informație confirmată doar parțial, la o distanță de 200-300 km de teritoriul controlat de Ucraina.
8 aprilie 2026 – Statul Major General al Ucrainei susține și publică imagini care arată un sistem Bastion-M distrus de drone în apropierea satului Sofiivka din Crimeea ocupată. Au fost lovite și ținte din infrastructura energetică din apropiere, la 250 km de teritoriul controlat de Ucraina.
25 martie 2026 – Dronele ucrainene atacă cosmodromul rus Plesetsk, din regiunea Arkhangelsk. Acesta este un loc de lansare a rachetelor spațiale și o instalație de control al rachetelor spațiale. Atacul părea sincronizat pentru a interfera cu pregătirile de lansare; nu au fost raportate lovituri directe confirmate – la 1.200-1.400 km de teritoriul controlat de Ucraina.
24 martie 2026 – Rachete de croazieră ucrainene - identificate în mod variat ca fiind rachete britanice Storm Shadow și rachete franceze SCALP -, precum și drone, lovesc și distrug porțiuni dintr-un sistem Bastion-M în mișcare și vehicule de sprijin în Crimeea ocupată. Statul Major al Ucrainei susține că a fost distrus un lansator împreună cu două rachete hipersonice Zircon. La 200-300 km de teritoriul controlat de Ucraina.
17 martie 2026 – Statul Major General al Ucrainei raportează și publică imagini cu drone care atacă o poziție de tragere Bastion-M în Crimeea ocupată, în apropierea satului Verkhnekurhanne. Unitatea rusă identificată a fost Brigada 15 de rachete de coastă, o formațiune cunoscută pentru operațiunile sale în regiune. Au fost înregistrate pagube la lansator și la vehiculele asociate, la 250 km de teritoriul controlat de Ucraina.
14 martie 2026 – Dronele ucrainene au lovit un lansator Iskander-M care se pregătea să tragă în apropierea satului Vișneve, în Crimeea ocupată, și un depozit de rachete în apropierea satului Kurortne. Statul Major General susține, imagini publicate, unele imagini geolocalizate, la 200-300 km de teritoriul controlat de Ucraina.
10 martie 2026 – Ucraina folosește rachete de croazieră Storm Shadow fabricate în Marea Britanie pentru a lovi și avaria uzina Kremniy EL din Briansk, vestul Rusiei. Uzina produce componente pentru combustibil de rachetă, explozivi și componente electronice pentru rachete. Au fost raportate pagube majore la ateliere, iar rețelele sociale locale au raportat multiple explozii la sol, la 400-450 km de teritoriul controlat de Ucraina.
6 martie 2026 – Dronele ucrainene atacă o rampă de lansare Iskander-M și vehiculele asociate acesteia în Crimeea ocupată; rezultatele sunt necunoscute; imagini publicate de SBS, la 200-300 km de teritoriul controlat de Ucraina.
23 februarie 2026 – Statul Major General al Ucrainei raportează și publică imagini cu drone care atacă o poziție de tragere Bastion-M în Crimeea ocupată. Locația exactă nu este clară. Unitatea rusă identificată a fost Brigada 15 de rachete de coastă, o formațiune cunoscută pentru operațiunile sale în regiune. Se observă avarii la vehicule și incendii, la 250 km de teritoriul controlat de Ucraina.
21 februarie 2026 – Dronele grele/rachetele de croazieră ucrainene Flamingo-5 atacă Uzina de Construcții de Mașini din Votkinsk, din Republica Udmurtia, regiunea Volga din Rusia. Unitatea produce rachete balistice Iskander-M și componente pentru acestea, fapt confirmat de incendiul din atelierele de producție; au fost raportate victime. Imaginile din satelit au arătat pagube, la 1.300 km de granița cu Ucraina.
18 februarie 2026 – Dronele ucrainene atacă fabrica VNIIR-Progress din Cheboksary, Republica Ciuvasia, Rusia. Unitatea produce componente electronice și de navigație pentru rachete și drone, precum și antene și componente de control pentru uz militar, inclusiv pentru sistemele de ghidare Iskander-M; s-au raportat incendii la 950-1.050 km de granița cu Ucraina.
17 februarie 2026 – Dronele ucrainene lovesc un depozit Iskander-M în Pasichne/raionul Bilohirsk din Crimeea ocupată. Alte ținte, inclusiv un elicopter Ka-27, sunt lovite și avariate. Sunt raportate explozii și pagube, la 200-300 km de teritoriul controlat de Ucraina.
7 februarie 2026 – Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) raportează și publică o înregistrare video în care grupul de drone pentru operațiuni speciale „A” efectuează atacuri cu drone asupra uzinei experimentale Redkino, din regiunea Tver, Rusia. Unitatea produce combustibil pentru rachete și componente pentru propulsie. Se semnalează un incendiu de proporții, la o distanță de 600-750 km de granița cu Ucraina.
Editor : B.P.
