Transportul de arme care sună alarma în UE. Se întâmplă chiar în inima Balcanilor

Data actualizării: Data publicării:
bosnia police

Un transport de arme din Serbia în Bosnia-Herțegovina provoacă îngrijorare la Bruxelles.

Vorbim despre un număr de 2.500 de puști automate care vor intra în dotarea poliției din Republica Srpska, una dintre entitățile teritoriale care formează Bosnia-Herțegovina.

Armele vor ajunge în martie, scrie The Guardian. Iar contextul adaugă o tușă în plus într-o atmosferă și așa sufocată de decenii de resentimente politice și de fantasmele războaielor iugoslave din anii 1990. Contextul? În curând, polițiștii sârbi bosniaci vor fi antrenați, într-un centru de pregătire, de specialiști ruși.

Trasnportul vine și într-un moment în care scepticismul față de funcționalitatea Acordurilor de Pace de la Dayton, care au pus capăt războiului bosniac, a atins cote maxime. Chiar dacă setul de acorduri a oprit băile de sânge, a construit însă, pe termen lung, un labirint politic cu toate ieșirile zidite. Un labirint în care cuvintele de ordine internă aparțin unei agende politice bazată pe „ațâtarea” naționalist-electorală a discordiei religioase interetnice între sârbi, musulmani și croați. 

Nu de puține ori, experții au descris aceste acorduri drept o „cămașă de forță” impusă Bosniei. 

Peisajul întunecat este completat și de o corupție galopantă într-o țară care are, oficial, cea mai mare rată din lume a șomajului în rândul tinerilor.

După momentul Dayton 1995, fosta țară iugoslavă a fost împărțită în două entități: Republica Srpska, dominată majoritar de sârbii bosniaci, și Federația Bosniei și Herțegovinei, locuită în special de bosniaci și croați, dar în care croații se află în minoritate. Cele două entități bosniace sunt unite printr-un guvern central slab și extrem de costisitor, pe care totuși comunitatea internațională a încercat să-l consolideze între 1996 și 2006, impunându-i un număr mare de reforme.

„Aș vrea să existe cât mai puține arme în țara asta”

Activiștii din societatea civilă și autoritățile guvernului central bosniac din Sarajevo și diplomații occidentali au avertizat că înarmarea cu puști automate a poliției din Republica Srpksa va crea o pârghie de șantaj pentru liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, care urmărește o independență totală – cu riscul unui nou război - pentru entitatea pe care o conduce în limitele împărțirii teritoriale prevăzută în partiția Dayton.

Cândva un adept al integrării euroatlantice, Dodik și-a schimbat apoi „eticheta” politică în aceea de suporter al neo-imperialismului rus. Ca fapt divers: numai într-un singur an, 2014, Milorad Dodik a avut șase întâlniri cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.

„Este o acțiune legitimiă, nu avem nimic de ascuns. De douăzeci de ani nu am avut dreptul să dotăm poliția, acum am decis să o facem”, a declarat luni liderul Republicii Srpska pentru site-ul de știri Zurnal.

Valentin Inzko, Înaltul Reprezentant al Comunității Internaționale (OHR) în Bosnia și Herțegovina, și-a exprimat îngrijorea în legătură cu această achiziție de arme: „Aș vrea ca în țara asta să existe cât mai puține arme. Dacă o parte primește un anumit tip de arme, atunci și cealaltă parte își va dori acel tip de arme”.

Săptămâna trecută, Bakir Izetbegovici, reprezentantul bosniac din președinția tricefală a Bosniei-Herțegovina, a declarat că un alt nucleu primejdios ar putea provoca un nou conflict armat: crearea unei entități teritoriale croate.

Afirmația liderului bosniac a survenit după ce, cu o săptămână în urmă, un grup de inițiativă din orașul Tomislavgrad a adoptat o declarație prin care cere înființarea unei a treia entități teritoriale în Bosnia-Herțegovina, dominată de croați, după modelul Republicii Srpska.

Declarația adoptată face referire la numele fostului stat-marionetă creat de croați în anii războiului, între 1991 și 1994 – Republica Croată Herțeg-Bosnia, cu capitala la Mostar.

Croații bosniaci doresc, de asemenea, și modificarea legislației electorale, astfel încât procesul electoral să fie unul cu specificitate etnică clar delimitată, și nu mixtă, cum se întâmplă în prezent: bosniacii să voteze reprezentantul bosniac din președinția Bosniei-Herțegovina, croații bosniaci pe cel croat și sârbii bosniaci pe cel sârb. 

Președinția Bosniei-Herțegovina are la bază principiul rotației. Reprezentanții sunt aleși pentru un mandat de 4 ani, asigurând prin rotaţie preşedinţia în exerciţiu, pe câte o perioadă de 8 luni, conform Constituției bosniace și Regulamentului de funcționare a președinției Bosniei-Herțegovina.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri