„Trebuie să fim ca polipii”. Liderul mafiei italiene a mai dat tunuri financiare, ca cele din România, în 2014. Cum spăla banii victimelor

Giuseppe Pensabene, liderul temutului cartel al crimei `Ndrangheta, care a condus în România o rețea infracțională prin site-uri bancare fictive, a aplicat o asemenea schemă și în Italia în 2014.

În România, unde Pensabene locuia sub o identitate falsă de cel puțin patru ani, gruparea condusă de liderul mafiei calabreze, împreună cu mai mulți români, ar fi clonat site-urile unor bănci sau instituții financiare  şi ar fi trimis mii de mesaje electronice către clienţi, chipurile, pentru reactualizarea datelor personale ori pentru remedierea unor breşe de securitate.

În spatele acestei perdele de fum, clienţii naivi care au accesat link-ul prezentat în cuprinsul mesajelor şi au introdus datele de identificare în relaţia cu banca se regăsesc acum pe lista victimelor. Datele lor au fost folosite de grupare pentru a le goli conturile.  

Cu patru ani în urmă, același Giuseppe Pensabene dădea tunuri financiare similare într-un orășel din Lombardia, Seveso, provincia Monza e Brianza, aflăm răsfoind presa italiană din 2014.

Pensabene era consemnat ca șeful „tentaculului local” al cartelului Ndrangheta din orașul Desio, din aceeași provincie lombardă, ținută sub o supraveghere specială de către carabinieri, scria la acea dată ziarul Il Fato Quotidiano.

Prin aceeași schemă de site-uri fictive și bănci clandestine, rețeaua condusă de Pensabene a sustras zeci de milioane de euro, cărora le-a șters apoi urma în conturi din Elveția și San Marino, reinvestind mai târziu banii – „reciclați” – în Italia, în special în sectorul construcțiilor, al energiei regenerabile, în transportul maritim și în servicii de catering.

Acțiunea de destructurare condusă de biroul antimafia al poliției italiene a purtat numele: „Operațiunea Tibet”.

„Trebuie să fim ca polipii, trebuie să ne extindem peste tot, condițiile sunt de partea noastră”, le spunea Pensabene complicilor săi, potrivit Il Fato Quotidiano.

Presa nota, de asemenea, că gruparea lui Pensabene a beneficiat și de o largă complicitate a unor directori de bănci și angajați ai oficiilor poștale. Acesta este descris drept un infractor cu un fler impresionant pentru pârghii financiare „alternative” – precum poșta. De ce prefera oficiile poștale? Giuseppe Pensabene: „Este mai bine la poștă, pentru că putem avea imediat (prin transfer – n.r.) 100.000-200.000 de euro pe care să-i folosim în afacerea noastră”.

Pensabene este menționat ca făcând parte din „noul val” al mafiei calabreze, având ca punct de plecare anii 1980.

Cazul din București vine la câteva săptămâni distanță, după ce, la începutul lunii martie, pe fondul asasinării jurnalistului slovac de investigații Jan Kuciak, procurorul italian Nicola Gratteri atrăgea atenția asupra extinderii cartelului `Ndrangheta în Europa de Est, menționând și România printre nucleele de afaceri ale mafiei calabreze: „'Ndrangheta este înrădăcinată, nu infiltrată, nu doar în toată Italia, ci şi în ţări europene ca Germania, Elveţia şi în Europa de Est, în afară de Slovacia, în Bulgaria şi în România. 'Ndrangheta este pe cale să se extindă către Est. Ea se duce acolo unde este putere, bani de administrat, oportunităţi de profitat”.