Donald Trump a anunţat, vineri, o înăsprire a sancţiunilor împotriva Cubei, unde a fost organizată o paradă cu ocazia zilei de 1 Mai pentru a „apăra patria” şi a denunţa ameninţările cu o agresiune militară americană, relatează AFP, potrivit News.ro.
Preşedintele american consideră că insula comunistă, situată la 150 km de coastele Floridei, continuă să reprezinte „o ameninţare extraordinară” pentru securitatea naţională a Statelor Unite.
Aceste noi sancţiuni, care figurează într-un decret prezidenţial şi sunt menite să intensifice presiunea asupra Havanei în plină criză economică, vizează în special băncile străine care colaborează cu guvernul cubanez şi impun restricţii în materie de imigraţie.
În acest decret, Donald Trump impune sancţiuni împotriva persoanelor şi entităţilor implicate în sectoarele energiei, mineritului şi în alte sectoare ale insulei, precum şi împotriva oricărei persoane găsite vinovate de „încălcări grave ale drepturilor omului”.
Pe lângă embargoul american în vigoare din 1962, Washingtonul, care nu-şi ascunde dorinţa de a vedea o schimbare de regim la Havana, impune din ianuarie asupra Cubei un blocaj petrolier, autorizând de atunci sosirea unui singur petrolier rus.
Anunţul privind noile sancţiuni survine chiar în ziua de 1 Mai în Cuba, unde a fost organizată o manifestaţie în faţa ambasadei Statelor Unite de la Havana, la care au participat liderul revoluţionar Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, şi preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel. Acesta din urmă îi chemase cu o zi înainte pe cubanezi să se mobilizeze „împotriva blocadei genocidare şi a ameninţărilor imperialiste grosolane” ale Statelor Unite.
În ciuda contextului de tensiuni puternice, cele două ţări sunt în negocieri. Discuţii au avut loc în special pe 10 aprilie la Havana, la un nivel diplomatic înalt. Cu această ocazie, un responsabil american s-a întâlnit şi cu Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raul Castro, prezent şi el la parada de 1 Mai.
„Patria trebuie apărată”
Sub sloganul „Patria trebuie apărată”, autorităţile au convocat angajaţii întreprinderilor de stat, funcţionarii publici şi membrii Partidului Comunist Cubanez (PCC, singurul partid) să se adune încă de la răsăritul soarelui pe o esplanadă situată pe promenada de coastă Malecon, în faţa ambasadei americane, numită şi „tribună antiimperialistă” .
Autorităţile au anunţat că au participat câteva sute de mii de persoane.
Deja zguduită de o criză economică profundă sub efectul combinat al înăspririi sancţiunilor americane în timpul primului mandat al lui Donald Trump (2017-2021), al slăbiciunilor structurale ale economiei sale centralizate şi al unei reforme monetare eşuate, insula cu 9,6 milioane de locuitori şi-a văzut activitatea practic paralizată de la sfârşitul lunii ianuarie.
Turismul, o sursă importantă de valută, s-a prăbuşit la jumătate de la începutul anului, producţia de nichel şi cobalt este oprită, în timp ce sectorul tutunului, un alt sector de export, suferă din cauza lipsei de combustibil.
„În faţa imensităţii restricţiilor care încearcă să ne sufoce şi să ne facă să capitulăm în faţa ameninţărilor iraţionale de război şi moarte, acest 1 Mai confirmă că noi (...) rezistăm!”, a declarat de la tribună liderul sindicatului muncitorilor din Cuba, Osnay Miguel Colina.
În timpul mitingului, autorităţile au afirmat că au strâns în ultimele săptămâni peste 6 milioane de semnături ale cubanezilor „pentru patrie şi pentru pace”, o compilaţie a acestora fiind înmânată lui Raul Castro şi preşedintelui Diaz-Canel. Opoziţia pune însă la îndoială condiţiile în care au fost strânse anumite semnături.
Mii de cubanezi s-au adunat, de asemenea, în principalele oraşe ale ţării, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.
Editor : C.L.B.
