Liderii Armeniei şi Azerbaidjanului vor semna vineri la Washington un acord de pace „istoric”, mediat de Statele Unite, pentru a pune capăt conflictului teritorial de zeci de ani dintre cele două foste republici sovietice, a declarat joi preşedintele american Donald Trump, relatează AFP, preluată de Agerpres.
„Mulţi lideri au încercat să pună capăt războiului, fără succes, până acum. (Acest lucru se întâmplă acum) datorită lui TRUMP”, a scris Trump joi seara pe reţeaua sa Truth Social.
El a precizat că o ceremonie de semnare a acordului de pace va avea loc în timpul acestui "summit istoric", la care vor participa preşedintele azer Ilham Aliev şi premierul armean Nikol Paşinian.
Preşedintele american îi va primi mai întâi separat pe cei doi lideri şi va semna cu fiecare un acord bilateral între Statele Unite şi ţările lor, înainte de semnarea acordului tripartit la ora locală 16:15 (20:15 GMT).
Potrivit CBS, acordul oferă Statelor Unite drepturi de dezvoltare a unui coridor de 43 de kilometri pe teritoriul armean, care va fi numit „Calea Trump pentru Pace şi Prosperitate Internaţională” (TRIPP).
Casa Albă nu a răspuns întrebărilor AFP cu privire la aceste informaţii.
Erevanul a confirmat că premierul armean se va întâlni cu preşedintele american „pentru a consolida parteneriatul strategic dintre Armenia şi Statele Unite”. Guvernul armean a adăugat că „o întâlnire trilaterală (...) cu Donald Trump şi preşedintele azer (va) avea de asemenea loc pentru a contribui la pacea, dezvoltarea şi cooperarea economică în regiune”.
Ultima întâlnire dintre Nikol Paşinian şi Ilham Aliev, pe 10 iulie la Abu Dhabi, nu a condus la niciun progres tangibil.
Enclava Karabah este recunoscută pe plan internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan, însă ea a fost controlată timp de trei decenii de separatiştii armeni după un război pe care l-au câştigat în urma destrămării URSS şi care a provocat exodul a aproape tuturor azerilor care locuiau acolo.
Baku a recucerit parţial această enclavă în timpul unui nou război în toamna anului 2020, apoi complet în timpul unei ofensive fulger în septembrie 2023, provocând la rândul său exodul a peste 100.000 de armeni din Karabah.
Dorind să depăşească conflictul, Baku şi Erevan au convenit în martie asupra textului unui tratat de pace, salutat de unii ca un posibil punct de cotitură în relaţiile lor. Însă Baku, victorios, cere ca Armenia să îşi modifice mai întâi Constituţia pentru a renunţa oficial la orice pretenţii teritoriale asupra Karabah, o măsură care ar rupe legăturile sale cu regiunea, considerată de armeni patria lor ancestrală. Premierul armean Nikol Paşinian s-a declarat pregătit să se conformeze în interesul unei păci durabile, anunţându-şi intenţia de a organiza un referendum constituţional în 2027. Însă trauma pierderii enclavei Karabah continuă să divizeze ţara sa.
Editor : M.L.
