21 de ore de negocieri. Un eșec. Acum, analiștii așteaptă pașii următori. Mai ales cei ai SUA, ai lui Donald Trump. „Mingea e în terenul SUA”, s-a auzit de la Teheran. Iranul declară că situaţia din Strâmtoarea Ormuz nu se va schimba dacă SUA nu acceptă un „acord rezonabil”. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian lasă însă ușa întredeschisă: „diplomația nu se încheie niciodată. Consultările continuă”. În opinia analiștilor, Trump se află acum în fața unei alegeri dificile - escaladarea conflictului sau negocierea.
Deși vineri străzile din Islamabad, Pakistan, au fost eliberate de trafic și măsurile de securitate au fost întărite, încă persista incertitudinea cu privire la desfășurarea efectivă a negocierilor de pace dintre SUA și Iran.
Apoi au început să se înregistreze mișcări: delegația iraniană a sosit în Pakistan în miezul nopții de vineri. Aceasta a fost întâmpinată de ministrul pakistanez de Externe, Ishaq Dar, și de șeful armatei, Asim Munir.
Sâmbătă dimineață, Dar și Munir s-au întâlnit cu vicepreședintele SUA, JD Vance, la coborârea acestuia din Air Force Two.
Discuții separate și față în față
Ambele părți s-au întâlnit apoi separat cu reprezentanții pakistanezi – prim-ministrul țării a declarat că speră ca aceștia să „se angajeze în mod constructiv”.
Surse din cadrul guvernului pakistanez au declarat apoi pentru BBC – iar Casa Albă a confirmat ulterior – că la Islamabad erau în curs discuții trilaterale față în față.
Negocieri până în zori
Cele două părți au continuat negocierile pe tot parcursul nopții, foarte puține informații fiind transmise către lumea exterioară.
În primele ore ale dimineții de duminică în Pakistan, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a dat publicității o declarație în care a descris discuțiile ca fiind „intense” și a făcut apel la Washington să se abțină de la „cerințe excesive și solicitări ilegale”.
Vance a ținut o conferință de presă la scurt timp după aceea și a declarat că SUA și-au exprimat clar limitele, dar Iranul nu a fost de acord cu condițiile lor.
Ce s-a văzut la Islamabad este că ambele tabere au fost dispuse să stea la masă, să schimbe propuneri scrise și să continue discuțiile mult peste durata obișnuită a unei runde de negocieri.
Reuters notează că discuțiile au fost lungi și tensionate, cu momente în care temperatura negocierilor a crescut și a scăzut. Au existat sesiuni directe, grupuri tehnice și schimburi repetate de documente, semn că nu a fost doar o întâlnire simbolică.
Dar tocmai acest nivel de angajare a arătat cât de departe sunt, de fapt, cele două părți una de alta.
Delegațiile au părăsit Pakistanul
Astăzi, ambele delegații au părăsit Pakistanul. Întrebarea cheie – ce urmează? Trump are de făcut o alegere dificilă – escaladare sau negociere.
Vicepreședintele SUA a calificat situația drept o veste bună și una proastă. Vestea bună este că au avut discuții substanțiale cu iranienii. Vestea proastă este că nu au ajuns la un acord. El a calificat această veste ca fiind una proastă pentru Iran.
Durata acestei singure sesiuni de negocieri, care s-a întins pe o perioadă de peste 21 de ore, a fost semnificativă și surprinzătoare. Dar nu este surprinzător faptul că nu s-a ajuns la un acord.
Americanii au venit în Pakistan cu convingerea că Iranul a suferit atât de mult în acest război încât erau posibile compromisuri rapide. „Ei nu au ales să accepte condițiile noastre”, a anunțat Vance.
Dar și Iranul are propriile sale linii roșii. A abordat aceste negocieri crezând că are o poziție puternică. În ciuda daunelor majore aduse capacităților sale militare, este încă capabil și dispus să continue lupta. Și are încă o pârghie semnificativă, în special prin controlul asupra strategicului Strâmtorii Hormuz.
Ultima dată când Teheranul și Washingtonul au ajuns la un acord nuclear, acum zece ani, a fost nevoie de 18 luni de progrese și eșecuri.
Ministrul Sănătății din Marea Britanie, Wes Streeting, a declarat că este „dezamăgitor” faptul că negocierile de la Islamabad au ajuns într-un impas. „Este evident dezamăgitor că nu am înregistrat încă un progres decisiv în cadrul negocierilor și că nu s-a ajuns la un sfârșit durabil al acestui război din Iran”, a declarat Streeting pentru Sky News.
„Ca întotdeauna în diplomație, eșuezi până când reușești. Așadar, chiar dacă aceste discuții nu s-au încheiat cu succes, asta nu înseamnă că nu merită să continuăm să încercăm”, a adăugat ministrul.
Australia și-a exprimat, de asemenea, dezamăgirea față de lipsa de progrese în cadrul discuțiilor.
„Prioritatea acum trebuie să fie continuarea încetării focului și revenirea la negocieri”, a declarat ministrul australian de externe, Penny Wong, într-o declarație, adăugând că este „dezamăgitor faptul că discuțiile de la Islamabad dintre Statele Unite și Iran s-au încheiat fără un acord”.
Iranul are „mai multe atuuri decât americanii”
Fostul negociator al Departamentului de Stat pentru Orientul Mijlociu, Aaron David Miller, a declarat că iranienii „au mai multe atuuri decât americanii”, după ce 21 de ore de discuţii între SUA şi Iran s-au încheiat fără a se ajunge la un acord, scrie News.ro.
„Este clar că nu se grăbesc să facă concesii”, a declarat Miller pentru CNN, sugerând că Iranul pare să acţioneze într-un ritm mai lent decât SUA. „Mi se pare că încă mai deţin uraniu puternic îmbogăţit. Au demonstrat că au transformat geografia într-o armă, controlează şi gestionează acum Strâmtoarea Ormuz. Regimul a supravieţuit”, a spus Miller.
„Au demonstrat o capacitate îngrijorătoare de a submina securitatea şi stabilitatea. Toate aceste aspecte reprezintă atuuri”, a adăugat el. Miller a afirmat că, în opinia sa, Iranul ar prefera să rişte o nouă serie de atacuri militare din partea Statelor Unite şi a Israelului decât să rămână cu mâna goală după negocieri.
SUA au „stabilit clar” limitele în negocierile cu Iranul, demonstrând unitatea echipei lui Trump
David Des Roches, profesor la Institutul Thayer Marshall din SUA, afirmă că, deși Washingtonul și-a clarificat poziția față de Iran în timpul negocierilor de la Islamabad, nu și-a schimbat atitudinea, scrie Al Jazeera.
„S-au stabilit clar limitele. Cred că președintele Trump a fost clar, spunând că Iranului nu i se poate permite să dezvolte o armă nucleară, acesta fiind un obiectiv de război american, iar ei nu pot face asta”, a declarat el pentru Al Jazeera.
El a spus că iranienii sperau probabil să găsească în Vance un partener de negociere mai conciliant decât Jared Kushner și Steve Witkoff, care au condus negocierile anterioare din partea SUA, dar au aflat că nu este așa la Islamabad.
„Se pare că ceea ce au obținut aici a fost... o clarificare a faptului că poziția americană, deși nu este ceea ce își doresc, este unitară. Și, din păcate, nu este ceva ce vor să audă”, a spus Des Roches. „A ști care este situația și a ști cu cine negociezi este cu adevărat cheia negocierilor, așa că, sperăm, va fi ceva mai bun în viitor.”
El a spus că plecarea lui Vance din Islamabad nu este un semn sigur că negocierile au eșuat.
„Cred că ar fi nerealist să ne așteptăm ca vicepreședintele să fie implicat în toate aceste negocieri. Presupunerea mea... este că a participat pentru a arăta că administrația este serioasă, dar și pentru a le arăta iranienilor că nu poți, știi, să te adresezi unui alt grup de americani și să primești un răspuns diferit în cadrul guvernului.”
Trump „ar putea fi tentat să revină la noi acțiuni militare” în Iran, afirmă un expert
Donald Trump „ar putea fi tentat să revină la noi acțiuni militare” în Iran, a declarat analistul militar al Sky News.
El a afirmat că încetarea focului a dat impresia că Statele Unite aveau nevoie de „o ieșire din impas în acest moment” și că „Iranul nu vedea niciun beneficiu în continuarea războiului”.
„Dar, având în vedere că negocierile s-au încheiat după 24 de ore, este evident că există un sentiment de dezamăgire.”
El a spus că Trump a lăsat să se înțeleagă că ar putea dori să revină în Iran cu mai multe acțiuni militare, dar, pentru Teheran, „ei sunt încă în picioare și controlează în continuare Strâmtoarea Ormuz”.
„Așadar, ei știu că SUA au nevoie de o ieșire de urgență și nu au de ce să se teamă din partea SUA – știu că pot riposta. Dacă America le lovește propria infrastructură, vor ataca Orientul Mijlociu. Asta face ca o situație proastă să devină și mai gravă.”
Una dintre ideile care se desprind din relatările de la fața locului este că americanii au părut să vizeze o soluție rapidă, profitând de fereastra deschisă de armistițiul de două săptămâni, în timp ce Iranul a tratat întâlnirea ca pe o etapă dintr-un proces mai lung.
CNN și Sky News insistă pe acest contrast: SUA au intrat în negocieri cu ambiția unei înțelegeri rapide, în timp ce Teheranul nu a dat niciun semn că ar fi dispus să cedeze la prima rundă pe dosarele pe care le consideră vitale. De altfel, la finalul negocierilor, partea iraniană chiar a spus că era nerealist să se zajungă la un acord după doar o sesiune de negocieri.
Din acest motiv, una dintre marile probleme ale negocierii nu a fost doar „ce” se negociază, ci și „în cât timp” și „în ce ordine”. În plus, ambele părți au intrat în cameră convinse că ele dictează termenii.
Americanii au venit crezând că presiunea militară și economică recentă poate produce o concesie rapidă, dar presupunerea lor nu s-a confirmat în cadrul negocierilor.
Pakistanul, hotărât să mențină deschis canalul diplomatic
În multe privințe, încheierea negocierilor a venit ca o surpriză, deoarece a fost nevoie de mult efort, persuasiune și diplomație pentru a-i aduce pe iranieni și americani să stea față în față la aceste discuții, comentează corespondentul Al Jazeera la Islamabad.
Cu toate acestea, un diplomat de rang înalt cu care a vorbit corespondentul Al Jazeera a spus că acest lucru nu înseamnă că liniile de comunicare au fost închise. El a spus că aceasta este, de asemenea, o mare oportunitate, datorită eforturilor diplomatice ale Pakistanului de a aduce țările din regiune cele mai afectate de acest conflict la masa negocierilor cu iranienii pentru a-și rezolva diferendele.
În acest sens, există încă o linie de comunicare pe care Pakistanul dorește să o vadă deschisă.
Al doilea aspect este că, odată cu începerea discuțiilor, prim-ministrul pakistanez a precizat foarte clar într-o postare pe X că Libanul și toate celelalte părți, inclusiv rebelii yemeniți Houthi și grupurile armate irakiene aliate cu Iranul, vor respecta încetarea focului.
Cu toate acestea, potrivit diplomaților pakistanezi, Netanyahu a sabotat – într-un fel – acele discuții delicate dintre iranieni și americani prin lansarea unui bombardament nediscriminatoriu asupra Beirutului, care a atras critici și condamnări internaționale.
Editor : M.C
