Președintele american Donald Trump intenționează să-și reia campania de „presiune maximă” asupra Iranului, pentru a reduce exporturile de petrol la zero în efortul de a opri Teheranul să obțină o armă nucleară, a declarat un oficial american marți, informează Reuters.
Mișcarea readuce politica dură a SUA cu privire la Iran pe care Trump a avut-o pe parcursul primului său mandat. Trump l-a acuzat pe predecesorul său democrat, fostul președinte Joe Biden, că a slăbit hotărârea SUA față de Iran.
Trump a spus în timpul campaniei sale că politica lui Biden de a nu impune riguros sancțiunile la exportul de petrol a slăbit Washingtonul și a încurajat Teheranul, permițându-i să vândă petrol, să acumuleze numerar și să-și extindă activitățile nucleare și influența prin milițiile armate.
Iranul a evitat sancțiunile și a exportat masiv țiței
Exporturile iraniene de țiței au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii ani în 2024, deoarece țara a găsit modalități de a evita sancțiunile punitive care vizează veniturile sale.
Trump va semna un memorandum prezidențial care, printre altele, îi ordonă secretarului Trezoreriei SUA să impună „presiune economică maximă” asupra Iranului, inclusiv sancțiuni și mecanisme de aplicare asupra celor existente, a spus oficialul.
Ca parte a efortului de presiune maximă, administrația Trump va implementa o campanie „care va duce la zero exporturile de petrol ale Iranului”, a spus oficialul.
Exporturile de petrol ale Teheranului au adus echivalentul a 53 de miliarde de dolari în 2023 și a 54 de miliarde de dolari cu un an mai devreme, potrivit estimărilor Administrației pentru Informații Energetice din SUA, iar producția în 2024 a fost la cel mai înalt nivel din 2018, pe baza datelor OPEC.
Campania de presiune maximă din primul mandat a lui Trump a căutat să folosească sancțiuni viguroase pentru a sugruma economia Iranului și a forța țara să negocieze un acord care să-și împiedice programele nucleare și balistice.
Europenii, îngrijorați că Iranul va produce arme nucleare
Administrația Biden nu a relaxat în mod explicit sancțiunile pe care Trump le-a pus în aplicare, dar există o dezbatere cu privire la cât de energic au fost aplicate sancțiunile.
Marea Britanie, Franța și Germania au declarat în decembrie Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite că sunt gata - dacă este necesar - să declanșeze așa-numita retragerea tuturor sancțiunilor internaționale împotriva Iranului pentru a împiedica țara să producă o armă nucleară. Ei își vor pierde capacitatea de a întreprinde astfel de acțiuni pe 18 octombrie anul viitor, când o rezoluție a ONU din 2015 expiră. Rezoluția consacră acordul Iranului cu Marea Britanie, Germania, Franța, Statele Unite, Rusia și China, care a ridicat sancțiunile asupra Teheranului în schimbul restricțiilor asupra programului său nuclear. Ambasadorul Iranului la ONU, Amir Saeid Iravani, a declarat că invocarea „reducerii” sancțiunilor pentru restricții la programul nucear asupra Teheranului ar fi „ilegală și contraproductivă”.
Diplomații europeni și iranieni s-au întâlnit în noiembrie și ianuarie pentru a discuta dacă ar putea lucra pentru a calma tensiunile regionale, inclusiv în privința programului nuclear al Teheranului, înainte ca Trump să revină la putere.
La Forumul Economic Mondial de la Davos de luna trecută, șeful ONU, Rafael Grossi, a declarat că Iranul „a apăsat pedala de accelerație” pentru producerea de uraniu îmbogățit la un nivel aproape de producerea bombei nucleare. Iranul a negat acuzațiile.
Editor : M.I.
