De la climă la minerale critice și până la activele înghețate ale Rusiei, agenda Consiliului European de joi este plină ochi. Liderii europeni care se întâlnesc joi speră să oprească avansul populiștilor, să ajute Ucraina să câștige războiul și să stabilească care este identitatea reală a UE. (Cel puțin, majoritatea dintre ei.). Așa comentează Politico întâlnirea la nivel înalt de azi.
O mare parte din agenda se referă la teme considerate de obicei ca fiind domeniul forțelor de dreapta și de extremă dreapta ale continentului, de la migrație la limitele rețelelor sociale și reducerea birocrației. Dar liderii principali ai UE se află într-o cursă pentru a demonstra că pot rezolva aceste probleme și pentru a recâștiga terenul politic pierdut.
Una dintre cele mai dificile încercări de unitate va fi consolidarea sprijinului pentru Ucraina, Belgia încă opunându-se planului de a utiliza activele rusești înghețate pentru a susține un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Kiev. Dar liniile de fractură persistă într-o multitudine de probleme, de la viitorul agendei climatice a Europei până la modul de a face față dominanței Big Tech a SUA.
Iată un rezumat al summitului pe măsură ce acesta se desfășoară.
1. Clima
Liderii vor discuta despre „climă și competitivitate”, un subiect deliberat vag, care ascunde o dezbatere importantă privind obiectivul blocului de reducere a emisiilor până în 2040.
Unii se tem că obiectivele ecologice ale blocului ar putea frâna economiile lor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apărat obiectivul, dar a promis să modifice, printre altele, prețul carbonului în UE, în încercarea de a convinge pe toată lumea, într-o scrisoare adresată liderilor obținută de POLITICO.
Întrebarea care rămâne este dacă liderii pot conveni asupra unor orientări utile pentru miniștri, astfel încât aceștia să aprobe obiectivul pentru 2040 la timp pentru summitul climatic COP30 de luna viitoare, fără a slăbi legile ecologice ale UE în acest proces.
Von der Leyen și președintele Consiliului European, António Costa, speră cu siguranță acest lucru. Însă, având în vedere divergențele mari de opinii în cadrul blocului, dezbaterea se anunță a fi aprinsă.
2. Minerale critice
Confruntându-se cu realitatea incomodă a controlului tot mai mare al Chinei asupra fluxului de minerale de care țările occidentale au nevoie pentru apărarea lor, ambițiile digitale și ecologice, unele guverne au făcut un efort de ultim moment pentru a introduce practicile neloiale ale Beijingului pe ordinea de zi — fără a numi China în mod direct, desigur.
„O criză în aprovizionarea cu materii prime critice nu mai este un risc îndepărtat. Este la ușa noastră”, a declarat von der Leyen într-un discurs adresat legislatorilor europeni înaintea summitului.
Puteri importante precum Franța, Polonia și, mai surprinzător, Germania au adoptat o poziție mai beligerantă față de Beijing de când acesta a extins interdicțiile de export pentru pământuri rare la începutul lunii octombrie și se așteaptă ca acestea să aducă în discuție acest subiect. (Oficialii au declarat pentru POLITICO că există rezistență la această idee din partea altor capitale, întrucât summitul se anunță deja a fi unul lung.)
3. Activele înghețate
În centrul summitului se află întrebarea cum să se sprijine efortul de război al Ucrainei, în contextul în care invazia Rusiei se prelungește pentru a patra iarnă.
Belgia încă ezită să aprobe o propunere dramatică de a confisca 140 de miliarde de euro din fondurile rusești înghețate pentru a finanța o nouă tranșă importantă de ajutor pentru Kiev.
Prim-ministrul Bart de Wever și-a exprimat rezerve serioase, deoarece activele sunt deținute într-un depozit financiar cu sediul la Bruxelles. Miercuri dimineață, Belgia a declarat că nu va decide dacă va da undă verde Comisiei pentru a elabora propunerea juridică completă decât după discuțiile de joi.
După cum a declarat un înalt oficial al UE pentru POLITICO, „diavolul se ascunde în detalii”.
4. Sancțiunile împotriva Rusiei.
Liderii vor fi încântați să afle că o măsură de ajutorare a Ucrainei a fost deblocată miercuri seara, după ce Slovacia și-a ridicat veto-ul asupra ultimului pachet de sancțiuni al UE menit să epuizeze fondurile de război ale Moscovei.
Cea mai mare parte a pachetului – al 19-lea impus Moscovei de la începutul invaziei sale pe scară largă în Ucraina, în urmă cu mai bine de trei ani – se concentrează pe diminuarea veniturilor Kremlinului prin impunerea de restricții asupra comercianților de energie și instituțiilor financiare, multe dintre ele din țări terțe.
5. Recomandări Ucrainei de a cumpăra produse europene?
În ceea ce privește îmbunătățirea accesului Ucrainei la arme, guvernele sunt împărțite în privința faptului dacă Kievul ar trebui să fie îndemnat să cumpere din Europa, și nu din SUA, cu împrumutul propus de 140 de miliarde de euro.
Unii lideri insistă că preferința europeană ar trebui să fie o condiție, în timp ce alții contestă dreptul UE de a spune țării devastate de război ce arme să cumpere.
6. Interzicerea rețelelor sociale pentru copii
Deși liderii sunt de acord că ar trebui să se facă mai mult pentru a proteja copiii online, ei sunt în dezacord cu privire la forma pe care ar trebui să o aibă noile reguli.
La începutul acestei luni, 25 de țări ale UE, plus Norvegia și Islanda, au semnat o declarație prin care susțin stabilirea unei vârste minime pentru accesul copiilor la rețelele sociale. Conform proiectului de concluzii al summitului, obținut de POLITICO, liderii ar trebui să aprobe joi „o posibilă majorat digitală”.
Însă, în timp ce Franța și Slovacia susțin o interdicție totală înainte de vârsta de 15 sau 16 ani, alte țări, precum Țările de Jos, Grecia și Spania, consideră că este suficient să se solicite consimțământul părinților în ceea ce privește copiii lor, ceea ce a dus la o dispută cu privire la modalitățile exacte ale unei astfel de interdicții.
7. Probleme în paradis: dependența de marile companii tehnologice americane
Liderii UE sunt hotărâți să susțină o „tranziție digitală suverană” la summit, dar cuvintele lor vor masca o ruptură între Franța și Germania cu privire la modul de abordare a dominației copleșitoare a Americii în domeniul tehnologiei.
Discuțiile reale pe această temă sunt așteptate luna viitoare, la reuniunea din 18 noiembrie dintre cele două țări, la Berlin.
8. Efortul de dereglementare
Cele 27 de țări membre ale UE s-ar putea să nu fie de acord în multe privințe, dar reducerea birocrației este o strategie rară care se bucură de un consens aproape universal.
La summitul de joi, țările vor solicita Comisiei să accelereze eforturile de simplificare „ca o chestiune de maximă prioritate”, potrivit proiectului de concluzii. Este o chestiune care îi stă la inimă lui von der Leyen – ea a făcut din eliminarea regulilor împovărătoare și din împuternicirea firmelor europene un obiectiv central al celui de-al doilea mandat al său.
Campania de simplificare este o veste bună și pentru președintele american Donald Trump, care s-a plâns de excesul de reglementare al UE și de efectul acestuia asupra întreprinderilor americane. În cadrul unui acord comercial încheiat de von der Leyen cu Trump în Scoția la începutul acestui an, UE a promis că reglementările sale de mediu „nu vor impune restricții nejustificate” (deși Comisia a subliniat că nu va reduce standardele UE).
9. Putem vorbi despre mașini, vă rog
Cancelarul german Friedrich Merz profită de moment pentru a îndemna Comisia Europeană să anuleze interdicția de facto privind motoarele cu combustie, cu sprijinul Slovaciei, Republicii Cehe, Poloniei și Austriei.
Franța are însă alte idei și a prezentat la începutul acestei săptămâni, împreună cu Spania, o propunere care ar permite flexibilitate în ceea ce privește legislația din 2035, însă numai pentru producătorii de automobile care îndeplinesc cerințele privind conținutul local, care urmează să fie definite.
Ambele capitale doresc o ultimă șansă de a influența viitoarea reformă a Comisiei privind legislația din 2035.
Săptămâna trecută, premierul slovac Robert Fico a amenințat că va bloca ultimul pachet de sancțiuni dacă UE nu va veni mai întâi cu un plan pentru a ajuta sectorul auto al țării sale, care se confruntă cu dificultăți. Dar liderul slovac și-a ridicat veto-ul miercuri seara, în schimbul unor concesii care vor fi precizate în declarația summitului de joi.
10. Migrația
Puține probleme sunt atât de importante – existențiale chiar - pentru blocul comunitar precum migrația, un subiect care a propulsat partidele de dreapta și de extremă dreapta (și, în unele cazuri, euroscepticii) la guvernare în întreaga Europă.
Miniștrii de interne ai Europei s-au reunit la Luxemburg la începutul acestei luni pentru a elabora noi reguli stricte, inclusiv crearea de centre de returnare și măsuri de solidaritate pentru țările aflate sub presiune migratorie. Un plan pentru a decide care sunt aceste țări și cum să le ajutăm trebuia să fie prezentat miercurea trecută, dar a fost amânat.
În cadrul acestui summit, liderii vor solicita „intensificarea” acestor eforturi „ca o chestiune prioritară”, potrivit proiectului de concluzii (și pentru politicienii europeni mainstream care se confruntă cu o extremă dreaptă în ascensiune, aceasta este cu siguranță o prioritate). Însă un oficial al Comisiei a declarat pentru POLITICO că nu se așteaptă nicio evoluție reală joi.
Discuții de o singură zi
Când și-a preluat funcția, Costa s-a angajat să organizeze Consiliile Europene pe durata unei singure zile și să nu le lase să se prelungească pe durata a două zile.
Până acum, a avut succes. Însă, având în vedere că unii oficiali se așteaptă deja ca discuțiile să se prelungească până târziu în noapte, de data aceasta ar putea fi o sarcină dificilă.
Editor : Sebastian Eduard
