Treizeci și șase de țări, majoritatea europene, au semnat vineri, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai Consiliului Europei desfășurate în Republica Moldova, inițiativa privind înființarea unui tribunal special destinat judecării președintelui rus Vladimir Putin pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
Angajamentul comun a fost oficializat vineri, în timpul reuniunii anuale a miniștrilor de Externe ai Consiliului Europei, organizație pentru drepturile omului care a preluat inițiativa de a acoperi golul jurisdicțional lăsat de Curtea Penală Internațională (CPI), scrie Euronews.
Miniștrii au aprobat o rezoluție care stabilește structura și atribuțiile comitetului de conducere ce va supraveghea tribunalul. Printre sarcinile acestuia se numără aprobarea bugetului anual, adoptarea regulamentelor interne și alegerea judecătorilor și procurorilor. Statele participante se angajează să respecte independența procedurilor judiciare.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiga, care a participat la ceremonie, a descris momentul drept „punctul fără întoarcere” în procesul de căutare a responsabilității juridice. „Tribunalul Special devine o realitate juridică. Foarte puțini credeau că această zi va veni. Dar a venit”, a scris Sibiga pe rețelele sociale, evocând spiritul proceselor de la Nürnberg, care i-au adus în fața justiției pe liderii supraviețuitori ai Germaniei naziste.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Putin a vrut întotdeauna să intre în istorie. Iar acest tribunal îl va ajuta să realizeze asta. Va intra în istorie. Ca infractor”, a adăugat el.
Rezoluția de vineri a fost semnată de Andorra, Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit. Australia și Costa Rica au fost singurele state semnatare din afara Europei.
Uniunea Europeană a susținut de asemenea inițiativa, chiar dacă patru state membre, Bulgaria, Ungaria, Malta și Slovacia, nu și-au adăugat numele pe rezoluția de vineri. Lista rămâne deschisă și pentru alte țări, europene sau din afara continentului.
Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, le-a cerut participanților să finalizeze procedurile legislative și să aloce fondurile necesare pentru ca tribunalul să își poată începe activitatea cât mai curând posibil. UE a promis deja 10 milioane de euro.
Lipsa implicării Statelor Unite sub administrația președintelui Donald Trump a ridicat anterior îngrijorări privind eventuale probleme de finanțare. În plus, eforturile lui Trump de a obține un acord de pace între Ucraina și Rusia au alimentat îndoieli privind scopul principal al tribunalului: un proiect controversat de anul trecut propunea inclusiv o amnistie generală pentru crimele de război.
„Momentul în care Rusia va fi trasă la răspundere pentru agresiunea sa se apropie rapid. Drumul din fața noastră este cel al justiției, iar justiția trebuie să prevaleze”, a declarat Berset.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Tribunalul va fi completat de Registrul daunelor, care colectează cereri depuse de victimele agresiunii ruse, și de Comisia Internațională pentru Cereri de Despăgubire, care va analiza aceste solicitări și va decide plățile corespunzătoare.
Aducerea lui Putin în fața justiției
Înființarea unui tribunal special a devenit o prioritate pentru Ucraina și aliații săi încă de la ordinul Kremlinului privind invazia la scară largă din februarie 2022.
Inițiativa a fost considerată necesară deoarece Curtea Penală Internațională poate judeca agresiunea doar atunci când aceasta este atribuită unui stat parte. Rusia nu este semnatară a Statutului de la Roma și își poate folosi dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a bloca eventuale modificări.
Spre deosebire de crimele de război, crimele împotriva umanității și genocid, care îi vizează pe indivizii care comit atrocitățile, agresiunea este considerată o crimă a conducerii și îi vizează pe cei aflați la conducerea statului agresor.
În practică, acest lucru acoperă așa-numita „troică”, președintele, premierul și ministrul de Externe, alături de comandanți militari de rang înalt care au coordonat atacul asupra suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
Putin, considerat arhitectul invaziei și principalul promotor al narațiunii revizioniste, este ținta principală. Cu toate acestea, este puțin probabil să fie judecat prea curând.
Important este că membrii „troicii” vor beneficia în continuare de imunitate față de procese în lipsă, adică fără prezența fizică a inculpatului, atât timp cât rămân în funcție. Procurorul ar putea totuși formula acuzații împotriva lui Putin și a ministrului său de Externe, Serghei Lavrov, însă procedurile vor fi suspendate până când aceștia își vor părăsi funcțiile.
Procese în lipsă pot fi desfășurate împotriva altor persoane din afara „troicii” care intră sub incidența crimei de agresiune, precum Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse; Serghei Kobîlaș, comandantul forțelor aeriene ruse; și Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei. Cei condamnați în acest mod vor avea dreptul la rejudecare dacă se vor prezenta vreodată personal în fața instanței.
Oficiali militari de rang înalt din Belarus și Coreea de Nord, două state care au sprijinit direct războiul Rusiei, ar putea fi de asemenea urmăriți penal.
Tribunalul va avea puterea de a impune pedepse severe celor găsiți vinovați, inclusiv închisoare pe viață, confiscarea bunurilor personale și amenzi financiare, care vor alimenta fondul de despăgubire pentru victime.
„Nu va exista o pace justă și durabilă în Ucraina fără tragerea la răspundere a Rusiei și a celor care au comis crimele îngrozitoare împotriva poporului ucrainean”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas. „Rusia a ales să atace și să invadeze o țară suverană, să-i ucidă oamenii, să deporteze copii ucraineni și să fure teritoriu ucrainean. Rusia trebuie să răspundă pentru ceea ce a făcut.”
Editor : M.I.
