Europa se confruntă cu o amenințare tot mai mare din cauza bolilor transmise prin înțepăturile țânțarilor, iar capacitatea de combatere diferă semnificativ de la o țară la alta, avertizează Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Până la 13 august, în nouă state europene au fost raportate 429 de cazuri de infectare cu virusul West Nile contractate local, in timp ce prezența țânțarului-tigru a fost semnalată în 16 țări, potrivit Euronews.
„Extinderea transmiterii virusului West Nile, precum și răspândirea speciilor invazive de țânțari demonstrează de ce Europa trebuie să-și consolideze capacitatea de combatere a acestora”, a declarat Céline Gossner, expert ECDC în boli transmise prin alimente, apă și vectori, precum și în zoonoze.
Avertismentul vine în momentul în care sezonul estival de transmitere intră în cea mai activă perioadă. Șase regiuni europene au raportat pentru prima dată în acest an infectări cu virusul West Nile contractate pe plan local, iar până la 13 august fuseseră înregistrate 429 de cazuri locale în nouă țări europene, potrivit ECDC.
Transmiterea atinge, de obicei, nivelul maxim în august și la începutul lunii septembrie, ceea ce înseamnă că numărul cazurilor este așteptat să crească.
În același timp, țânțarul-tigru asiatic, Aedes albopictus, s-a stabilit în 16 țări europene, de două ori mai multe decât în urmă cu 12 ani. Specia poate transmite dengue și chikungunya, boli asociate în trecut în principal cu regiunile tropicale și subtropicale.
Schimbarea situației scoate la iveală o problemă mai puțin vizibilă: Europa nu dispune de un sistem unitar pentru combaterea țânțarilor care transmit aceste boli.
Un nou studiu al ECDC privind practicile de monitorizare și control al țânțarilor a constatat diferențe semnificative între țări în ceea ce privește organizarea, finanțarea și aplicarea programelor. Dintre cele 38 de țări și jurisdicții contactate, 26 au răspuns chestionarelor.
Raportul arată că numeroase programe de monitorizare și combatere a țânțarilor se bazează pe finanțări pe termen scurt și nu dispun de planuri pe termen lung. Responsabilitatea poate reveni, de asemenea, unor niveluri diferite ale administrației – național, regional sau local –, ceea ce face dificilă coordonarea măsurilor între state.
Acest lucru este important deoarece țânțarii nu țin cont de granițe.
„Pentru combaterea eficientă a țânțarilor avem nevoie de o cooperare strânsă în Europa și de o abordare integrată, care să reunească monitorizarea țânțarilor, implicarea comunităților și soluții specifice de combatere, care să țină cont de impactul asupra mediului”, a declarat Gossner.
ECDC arată că intervențiile declanșate ca răspuns la apariția țânțarilor sunt adesea improvizate și se concentrează asupra insectelor adulte, în timp ce strategiile pe termen lung pentru eliminarea populațiilor invazive lipsesc frecvent.
Pentru țânțarii din genul Aedes, țările folosesc o combinație de măsuri chimice și nechimice, inclusiv intervenții care vizează insectele aflate în stadiile imature și campanii pentru implicarea comunităților.
Schimbările climatice sporesc urgența problemei. Potrivit noului raport al ECDC, în cazul virusului West Nile, al febrei dengue și al chikungunya sunt deja observate sezoane de transmitere mai lungi și mai intense.
Temperaturile mai ridicate pot crea condiții mai favorabile pentru țânțari și pot prelungi perioadele în care virusurile pot circula.
Editor : Ș.A.
