Analist politic: Ce face Trump în Europa este ceea ce a încercat Putin să facă de foarte mult timp
"Politicile pe care Donald Trump le urmează în Europa au potenţialul să dividă Europa. Poate părea chiar o ironie că ceea ce face Trump aici este ceea ce a încercat Putin să facă de foarte mult timp." Declaraţia îi aparţine lui Judy Dempsey, analist Carnagie Europe, şi a fost făcută în interviul acordat Cristinei Cileacu.
Cristina Cileacu: Uniunea Europeană are un plan pentru ea însăşi, să se reformeze. Emmanuel Macron şi Angela Merkel, liderii celor mai importante şi mai puternice ţări din UE şi-au unit forţele să pună în aplicare acest plan şi să-l transforme în realitate, să facă Europa să depindă mai puţin de alţii şi mai mult de ea însăşi. Credeţi că au şanse să-l transforme în realitate?
Judy Dempsey: Să lămurim câteva lucruri. Cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Emmanuel Macron nu împărtăşesc aceeaşi viziune asupra direcţiei Europei. Macron este mai ambiţios, el vrea o integrare economică mai profundă, o integrare mai profundă a ţărilor din zona euro şi vrea ca Europa să fie integrată mai strâns, chiar dacă acest lucru înseamnă viteze diferite pentru diferite ţări membre. În mod clar, zona euro ar fi mai rapid şi mai mult integrată. În ceea ce o priveşte pe Angela Merkel, are o orientare mai riscantă, în mare parte pentru că vede că plătitorii de taxe germani au de dat mai mulţi bani la bugetul european, ca să susţină ţările din blocul comunitar care sunt mai slabe financiar. În al doilea rând să nu avem iluzii în ceea ce priveşte politicile de securitate şi apărare. Europa nu este în poziţia în care să se descurce singură, iar America este garantul de securitate pentru Europa, nu este niciun dubiu asupra acestui fapt.
Cristina Cileacu: Liderii despre care vorbim acum, doamna Merkel şi Emmanuel Macron, spun că da, Europa este capabilă să facă toate acestea, să-şi asigure propria securitate, sau cel puţin să încerce.
Judy Dempsey: Nu suntem capabili să facem asta. În termeni practici, ar trebui să fie. Europenii cheltuie în mod colectiv cam 180 de miliarde de euro anual pentru apărare. Acum sincer, dacă de banii aceştia nu putem să ne asigurăm apărarea...dar mai sunt şi altele: cine ia deciziile asupra războiului şi păcii, cine ia deciziile de comandă asupra forţelor europene dacă vreodată se întâmplă ceva şi cine va lua deciziile pentru consolidarea întregii industrii şi în cele din urmă, ce vrea Europa să realizeze cu această apărare proprie? Este un lucru bun că a început dezbaterea pe acest subiect, dar un fapt realist este că va fi o dezbatere de lungă durată.
Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre America vedem că Donald Trump este foarte interesat să dezvolte relaţiile cu ţările care erau în spatele Cortinei de Fier, mă refer la partea estică a Europei, a Uniunii Europene în special şi pe de altă parte crează tot felul de tensiuni cu ţările din vestul Europei.
Judy Dempsey: Da, da.
Cristina Cileacu: De ce sunt Statele Unite ale lui Donald Trump atât de interesate de flancul estic al UE şi NATO?
Judy Dempsey: Politicile pe care Donald Trump le urmează în Europa au potenţialul să dividă Europa. Poate părea chiar o ironie că ceea ce face Trump în Europa este ceea ce a încercat Putin să facă de foarte mult timp. Şi dacă vrei să faci statele membre să se întoarcă unele împotriva celorlalte, de fapt vei slăbi NATO şi alianţa transatlantică. Iar în al doilea rând, va divide Europa. În al doilea rând, Donald Trump simte, el şi administraţia sa simt că este momentul să scoată Budapesta şi Varşovia din „frig". Dar acestea fiind spuse UE nu şi-a respectat politicile faţă de Varşovia şi Budapesta, când vine vorba despre statul de drept şi apărarea valorilor europene. Iar aceasta este problema noastră, nu a Americii, sincer. Iar europenii trebuie să repare acest lucru. În al treilea rând şi cred că acest lucru chiar îi va interesa pe ascultătorii dvs, politicile protecţioniste ale lui Donald Trump sunt în general împotriva Europei şi bineînţeles împotriva Mexicului, Chinei şi Canadei, în al doilea rând sunt împotriva aliaţilor săi. Sub pretextul securităţii naţionale, de fapt impune tarife imense pe comerţ împotriva aliaţilor săi. În al treilea rând, politicile sale sunt îndreptate împotriva Germaniei. Chimia dintre Donald Trump şi Angela Merkel este îngrozitoare. Iar tipul de ambasador pe care Donald Trump l-a trimis la Berlin este provocator, nediplomatic şi la un moment dat ambasadorul a sugerat o schimbare de regim. Serios, să abroge Germania democraţia şi să impună un regim autoritar? Trump pur şi simplu nu o place pe Angela Merkel şi acest lucru nu se va îmbunătăţi, îmi imaginez, la următorul summit NATO de la Bruxelles.
Cristina Cileacu: Aţi vorbit despre ambasadorul trimis de Donald Trump la Berlin. El a făcut o declaraţie foarte pro-populism, a încurajat populismul, extrema dreaptă. Credeţi că Europa va avea suficient timp să-şi facă proprii cetăţeni să înţeleagă că populismul nu este o soluţie, ci democraţia?
Judy Dempsey: Nu voi spune că populiştii nu sunt democraţi, pentru că au fost votaţi. Dar să ne uităm la cum a câştigat alegerile Macron, a câştigat cu „un bilet european". Şi asta este ceva crucial. Să ne uităm la sondajele de opinie din Ungaria, din Polonia, din Germania. Toate sunt proeuropene. Europa ar trebui să fie despre şansele care se dau în special tinerilor: locuri de muncă, cum să facă faţă digitalizării, uriaşelor cereri ale globalizării. Acestea sunt lucrurile uriaşe pe care nu le putem rezolva în bula de la Bruxelles, sau în parlamentele ungar şi polonez. Aceste lucruri cer o conducere serioasă şi curajoasă, care să explice la nivelul statelor membre UE de ce este Europa importantă şi de ce contează. Dacă nu vom face acest lucru, atunci va deveni complet irelevant.
Cristina Cileacu: Dar credeţi că liderii europeni vor avea oportunitatea să explice diferenţa dintre populism şi popular?
Judy Dempsey: Da! Da! Nu este inginerie spaţială.
Cristina Cileacu: Nu este inginerie spaţială, sunt de acord cu asta.
Judy Dempsey: Aşa este. Iar oportunitatea este acolo, trebuie doar să profite de ea. Ce nu vrem este să ni se spună fă asta, mergi pe calea asta, dezbaterile trebuie să includă pe toată lumea. Dacă îi izolăm pe populişti şi dacă nu aduci reprezentanţii diferitelor partide, tineri şi bătrâni, trebuie ca dezbaterile să-i includă pe toţi în mod deschis, fără să demonizăm pe cineva. Şi trebuie făcut.
Cristina Cileacu: Dar cum poate populaţia din estul Europei să şi înţeleagă aceste lucruri? Vedem cazul României, de exemplu, oamenii au tendinţa să uite democraţia şi să urmeze un „lider suprem", care spune să facem aşa, asta, şi cealaltă etc.
Judy Dempsey: Să vorbim despre ţara dvs. Nu voi fi diplomată în această privinţă. Sunt şocată de nivelul mass-media. Media este complet polarizată. Iar nivelul politicii este, după părerea mea, ceva bazat pe răzbunare. Şi da, este o nevoie disperată să continue măsurile anticorupţie. Dar dacă te uiţi pe ziarele de astăzi, cum am făcut eu, este o parte care o critică pe cealaltă, într-una. Nu este un teren comun pentru dialog, iar acum a fost atras în asta şi preşedintele Iohannis şi înţeleg chiar că se discută despre o petiţie pentru a fi suspendat. Dar, Dumnezeule din ceruri, este vorba despre un tablou mult mai larg în lume, în loc de acest război civil patetic între partide, care opreşte România din a-şi întări responsabilitatea democratică.
Cristina Cileacu: Ştiţi foarte bine această regiune, ştiţi Europa de Est, ştiţi Balcanii. De ce, după părerea dvs de jurnalist cu atât de multă experienţă şi de analist cu atât de multă muncă de teren, sunt aceste tendinţe atât de prezente în această regiune din lume?
Judy Dempsey: Este o întrebare foarte complicată. Trecutul este foarte important, moştenirea regimului Ceauşescu de aici, şi aminteşte-ţi că războiul din fosta Iugoslavie s-a încheiat în 1999, cu Kosovo. În al doilea rând, fragilitatea structurilor democratice de dinainte de al doilea Război Mondial, erau incredibil de slabe. Din 1918, până în 1939, aţi avut mişcări naţionaliste, aţi avut o clasă de mijloc slăbită, Holocaustul şi cel de-al doilea Război Mondial au făcut să dispară complet clasa de mijloc şi orice fel de amintire despre ea. Apoi aţi avut sistemul comunist care s-a impus şi să nu mai vorbim despre Securitate. Este o combinaţie a acestor factori ceea ce a împiedicat cumva ca democraţia să prindă rădăcini. Este nevoie de timp ca democraţia să prindă rădăcini în mentalităţi. Cred că mai este ceva: plecarea „creierelor". Cei mai buni şi mai talentaţi pleacă, unii revin, dar rămâne scurgerea de inteligenţă iar studiile arată că o „hemoragie" puternică dă de fapt elitei care conduce şi mai multă putere să se joace cu politica la nivelul lor. Apoi, cultura media este una slabă. Din câte înţeleg, media aici în România este în general deţinută de oligarhi locali, cu o interferenţă politică imensă. Acest lucru afectează felul în care vindeţi publicitate, abilitatea de a face reportaje de investigaţie, acest lucru afectează abilitatea de a spune ambele părţi ale unei poveşti. Astfel, cu acest gen de atmosferă, se ajunge la otrăvirea şi întârzierea democraţiei de a prinde rădăcini. Această combinaţie de circumstanţe duce la slăbire. Te rog să nu mă întrebi cum puteţi ieşi din această situaţie, dar este ceva foarte îngrijorător. Politicienii şi elitele locale au o responsabilitate enormă. Societatea civilă poate merge doar până la un punct.
Cristina Cileacu: Aţi fi foarte apreciată în România dacă aţi şti soluţia la această problemă...
Judy Dempsey: La început m-am gândit că una dintre soluţii la situaţia României este o revizie generală pentru media. Reţelele de socializare sunt atât de otrăvitoare, şi este la fel în toată lumea, sincer. Sunt ştiri false, manipulare, iar aceste reţele joacă un mare rol negativ, nu poate fi pozitiv, ci o creştere continuă a pericolului.
Cristina Cileacu: Reţelele de socializare nu înseamnă jurnalism.
Judy Dempsey: Exact. Iar verificarea faptelor, discursul cinstit, acestea sunt chestiuni foarte importante. Apoi, chiar cred că tânăra generaţie de politicieni trebuie să iasă din birouri şi să meargă în şcoli. Şcolile sunt cruciale pentru a comunica, politica este despre dialog, despre a include pe toată lumea. Iar dacă stânga îi critică pe conservatori pentru că sunt proregilioşi sau antihomosexuali, acesta nu este un dialog. Angajamentele sunt importante şi cumva, reţelele de socializare neagă angajamentele.
FOTO: Getty Images
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
