ANALIZĂ. Rusia schimbă strategii de apărare în țări NATO
Între două amenințări nucleare, Vladimir Putin a inaugurat parcul militar aflat la o oră distanţă de Moscova.
Parcul are o suprafaţă de 5.500 de hectare, va găzdui 5.000 de modele de echipament militar, 3.000 de companii şi cel mai mare muzeu militar din lume. Parcul va putea fi vizitat, zilnic, de peste 100.000 de oameni.
Această ofensivă e justificată de Moscova prin intenţia Statelor Unite de a amplasa tancuri, maşini de luptă blindate şi lansatoare de rachete în Europa de Est. Echipamentele militare ar urma să ajungă în Letonia, Lituania, Polonia, România, Bulgaria şi Ungaria. Potrivit unor surse, România şi-a dat acordul pentru a primi pe teritoriul său armamentul, iar o echipă de experţi americani a vizitat deja câteva locuri unde ar putea să le poziţioneze: Poligonul Cincu şi cel de la Smârdan.
„S-a revenit la misiunea de bază a Alianţei, motivul pentru care a fost creată, şi anume apărarea teritoriului, apărarea colectivă a teritoriului. A însemnat o deplasare a capabilităţilor acolo unde sunt şi ameninţările”, spune Oana Popescu, analist de politică externă.
Mobilizarea fără precedent a lumii occidentale a dus la reacţia imediată a lui Vladimir Putin: Rusia îşi măreşte arsenalul nuclear, a tunat liderul de la Kremlin.
„Arsenalul nostru nuclear va fi dezvoltat prin adăugarea a peste 40 de rachete balistice intercontinentale capabile să penetreze cele mai sofisticate sisteme de apărare antirachetă. Imediat ce identificăm o ameninţare la adresa Rusiei din partea oricărui stat vecin, vom fi obligaţi să acţionăm în consecinţă şi să ne regândim strategia de apărare pentru a neutraliza potenţiala ameninţare”, a declarat, recent, Vladimir Putin.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, subliniază că tocmai astfel de poziţii radicale ale Moscovei au determinat Alianţa să se mobilizeze.
„Acest zdrăngănit nuclear de săbii al Rusiei este nejustificat. Este destabilizator și periculos”, a spus Jens Stoltenberg.
Măsuri suplimentare de securitate
Strategiile se schimbă nu numai la nivelul NATO. Fiecare stat din Europa de Est ia măsuri suplimentare de securitate.
România este pe cale să adopte - pentru prima dată printr-un vot în Parlament - Strategia Naţională de Apărare. În documentul asumat de preşedintele Klaus Iohannis, ameninţarea venită dinspre Rusia este scrisă negru pe alb. Şi este cel mai mare pericol care ne paşte.
„România se află într-o regiune care a fost caracterizată de prezenţa unor conflicte îngheţate. Astăzi, regiunea este marcată de conflicte active şi de o deteriorare a relaţiilor dintre NATO şi Federaţia Rusă. Prezenţa zonelor de conflict în regiune ridică în mod direct şi problema securităţii cetăţenilor români”, se arată în documentul citat.
„În nu mai puţin de opt articole din cele 83 ale Strategiei sunt menţionate Rusia, vecinătatea estică, zona Mării Negre, securitatea în Marea Neagră, conflictele îngheţate. Putem considera că această Strategie de Apărare a fost redactată sub impactul emoţional al evenimentelor din Ucraina”, spune istoricul Armand Goșu.
Majorarea bugetului Apărării la 2%, începând cu 2017, este una dintre măsurile concrete propuse în document.
„Adică noi aşteptăm până în 2017 ca să asigurăm 2% din bugetul naţional pentru Apărare. Mi se pare mult prea târziu şi mult prea puţin. România, şi nu alt stat, are cea mai lungă graniţă cu Ucraina”, adaugă Armand Goşu.
În afară de România, Cehia şi Polonia au redactat şi ele noi strategii de apărare pornind de la ameninţarea Rusiei.
„Senzaţia mea este că a fost mai atent redactată strategia de securitate a Poloniei. La măsuri care trebuiesc luate pentru a face faţă riscurilor, de asemenea, mi se par mult mai atent calibrate”, spune Armand Goșu.
Şi politicile Uniunii Europene au fost influenţate de Rusia. Cei mai mulţi analişti spun că Europa va menţine cel puţin încă şase luni de acum încolo sancţiunile economice şi restricţiile de circulaţie aplicate unor oficiali ruşi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
