Antonio Lopez, secretar general PPE: Cred că Guvernul ar trebui să înceteze să critice Bruxelles-ul

Data publicării:
antonio lopez gest

„Cred că guvernul român ar trebui să înceteze să critice Bruxelles-ul, să-și rezolve problemele cu care se confruntă, cu legea justiţiei şi toate reformele pe care trebuie să le facă şi care le-au fost cerute de multe ori, apoi să rezolve problema bugetului, după care să se concentreze pe o preşedinţie foarte, foarte importantă pentru noi toţi”, spune, într-un interviu pentru emisiunea „Pașaport diplomatic”, Antonio Lopez, secretarul general al Partidului Popularilor Europeni.

antonio lopez
Antonio Lopez, secretar general al PPE

Uniunea Europeană îşi va schimba în câteva luni conducerea, după alegerile europarlamentare de la final de mai. Iar bătălia pe care o duc acum politicienii din blocul comunitar este pentru salvarea democraţiilor din faţa valului de populism care cuprinde statele membre. Doar că la această luptă ar trebui să participe toţi cetăţenii europeni care au drept de vot.  „Populismul a crescut în ţările noastre, nu în UE. Sunt foarte activi în multe ţări europene, de exemplu în Italia. Problema a început în ţările membre. Poate că în aceste ţări ar trebui să dea de gândit acest lucru, dar ştim ce avem de făcut: să recâştigăm aceşti oameni, să le dăm soluţii pragmatice”, spune, în interviul pentru Digi24, Antonio Lopez, secretarul general al Partidului Popularilor Europeni, cea mai mare familie politică din Parlamentul European. 

Balazs Barabas: România este la conducerea Uniunii Europene încă 5 luni de acum. Guvernul este intens criticat pentru slăbirea statului de drept, a independenţei justiţiei şi pentru sprijinirea corupţiei. Poate fi un guvern credibil într-o poziţie în care ar trebui să fie un exemplu pentru alţii?
Antonio Lopez: Aş vrea să fac o precizare. Noi, în PPE vrem să ajutăm preşedinţia României. Pentru că noi separăm guvernul de ceea ce este preşedinţia. Preşedinţia este şi imaginea unei ţări. Şi noi vrem să ajutăm în planul acesta. Criticile au fost formulate nu doar de PPE, ci şi de socialişti şi de liberali, în grupurile din Parlamentul European. Cred că guvernul ar trebui să înceteze să critice Bruxelles-ul, să rezolve problemele cu care se confruntă, cu legea justiţiei şi toate reformele pe care trebuie să le facă şi care le-au fost cerute de multe ori, apoi să rezolve problema bugetului, după care să se concentreze pe o preşedinţie foarte, foarte importantă pentru noi toţi. Sunt multe chestiuni importante în joc. Ca să dau un singur exemplu: Brexit. Pe acest subiect, prioritatea pentru PPE, aşa cum a spus Michel Barnier de mai multe ori...da, Michel Barnier face parte din familia noastră politică, dar a negociat pentru noi toţi. Cetăţenii români, cetăţenii UE care trăiesc în Marea Britanie, aceasta a fost din prima clipă în centrul negocierilor cu britanicii.

Balazs Barabas: Dar guvernul român nu neapărat atacă Bruxelles-ul, ei spun că liderii europeni sunt dezinformaţi şi sunt influenţaţi de fake news. De unde vă luaţi dvs informaţiile, de exemplu?
Antonio Lopez: Nu-mi place cuvântul atac. Când Bruxelles-ul sau instituţiile europene fac comentarii despre ţara mea, Spania, când noi, Partidul Popular, am fost la guvernare sau acum, când sunt socialiştii, nu le considerăm atacuri. Nu am spus niciodată că sunt atacuri. Sunt doar comentarii despre lucruri care trebuie rezolvate. Da, poţi să fii de acord sau nu, aşa se întâmplă în politica europeană. Dar trebuie să-ţi faci treaba şi nu să-ţi pierzi tot timpul să te răzbuni, să răspunzi, să critici, să te plângi... Nu, trebuie să foloseşti timpul ca să lucrezi. Poate, doar poate, sunt lucruri care pot fi schimbate. Şi ar fi un argument bun pentru România şi pentru toţi ceilalţi. Şi repet: PPE este gata să dea ajutor în acest sens.

Balazs Barabas: Dar guvernul român spune că UE primeşte informaţii eronate şi este influenţat de fake news. Nu este posibil ca dvs să primiţi ştiri şi informaţii greşite?
Antonio Lopez: Uitaţi, dacă ar fi doar PPE, unii ar putea spune: sunt atacuri pe baze politice, ideologice. Dar nu, cele mai dure întrebări au venit de la socialişti şi liberali, membri ai PE. Unul dintre cei mai vocali critici la adresa guvernului privind sistemul juridic şi justiţia a fost vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Este candidatul socialiştilor pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene! Eu cred că ar trebui să rezolve situaţia cu Frans Timmermans. Imaginaţi-vă pentru un moment că va deveni preşedinte al CE - nu va fi, va fi candidatul nostru, Manfred Weber - dar imaginaţi-vă o clipă că el va fi acela. Care va fi poziţia partidului socialist din România, să fie aspru criticaţi de el? Cred că România nu merită acest lucru şi trebuie schimbat.

Controversele în jurul lui Manfred Weber, candidatul PPE pentru șefia Comisiei Europene

Balazs Barabas: Să rămânem puţin la Manfred Weber. Unii spun că grupurile partidelor nu pot fi independente şi echilibrate pentru că se uită la voturi. Poate fi aceasta o problemă, să spunem, că Manfred Weber nu critică prea mult Ungaria pentru că are nevoie de voturi din partea Ungariei sau a României sau a altora?
Antonio Lopez: Nu văd aşa ceva în momentul acesta, pe Weber lucrând pe aceste considerente. Manfred are motivele lui, este sprijinit de PPE şi nu, nu este vorba despre voturi, ci de viziuni diferite asupra realităţilor. Dacă vorbim despre Ungaria, există viziuni diferite şi în PPE despre ce promovează Viktor Orban. Poate că vrea o dezbatere în PPE şi unii vor spune că nu vrem să mergem în direcţia asta, dar este bine să avem dezbateri în familia politică. Întotdeauna este bine. Este un lucru interesant şi cred că este foarte constructiv să avem aceste discuţii. Dar în final va trebui să alegem ce variantă vrem. Şi sunt sigur, pentru că cunosc PPE foarte bine, că va fi întotdeauna de centru-dreapta. Am devenit o familie unită, mai mult decât alţii, trebuie să spun, oricum mai mult decât socialiştii şi liberalii, asta este clar. Este o familie care a fost divizată în trecut şi a ajuns la unitate, cu o foarte bună coordonare între grupul nostru din Parlament, Comisia Europeană şi toate instituţiile europene în care suntem în majoritate. Iar acest lucru este nu doar în beneficiul alegătorilor noştri. Motorul PPE este angajamentul pe lângă proiectul european. Iar oameni ca Manfred Weber sunt perfect conştienţi că trebuie să merite acest lucru.

Contracararea mișcărilor populiste

Balazs Barabas: PPE este de centru-dreapta, dar mişcările populiste şi de extremă-dreaptă sunt în creştere în Europa. Ce aşteptări aveţi de la alegerile europarlamentare din mai?
Antonio Lopez: Daţi-mi voie să adaug ceva. Nu este doar extremă-dreaptă. Este şi extremă-stângă, care nu a fost prea generoasă cu proiectul european. Vă reamintesc că ele au fost tot timpul contra extinderii UE. Extrema-stângă a fost foarte antieuropeană de foarte mult timp. Avem două extreme cu care ne confruntăm. Şi depinde de noi, partidele de centru, să ducem lupta democratică pentru a recupera voturi de la cei care le-au folosit greşit, după părerea mea, dar este datoria noastră să recâştigăm aceste voturi. Oamenii au dat aceste voturi, din diferite motive, sunt disperaţi, şi-au pierdut locurile de muncă, încearcă să găsească soluţii disperate sau miraculoase, ştim că ele nu există, dar trebuie să îi ajutăm. Şi trebuie să ne schimbăm şi noi, să ne reformăm, să ne adaptăm la noile realităţi. Are loc o nouă revoluţie, apar noi tehnologii, ceea ce duce la temeri printre oameni. Dispar locuri de muncă. Ce-o să facem în legătură cu asta? Jean-Claude Juncker, planul Juncker a acordat 35 de miliarde de euro şi a creat 12 milioane de locuri de muncă în UE, în ultimii 5 ani. Cred că acestea sunt lucrurile pe care oamenii le aşteaptă de la noi.

Balazs Barabas: Unii explică creşterea populismului prin deziluzia oamenilor faţă de instituţiile europene. Credeţi că au dreptate?
Antonio Lopez: Nu, pentru că populismul a crescut în ţările noastre, nu în UE. Ei nu sunt în majoritate în PE şi nu cred că vor, nici după 26 mai. Dar da, sunt foarte activi în multe ţări europene, de exemplu în Italia. Problema a început în ţările membre. Poate că în aceste ţări ar trebui să dea de gândit acest lucru dar, aşa cum am spus, noi ştim ce avem de făcut: să recâştigăm aceşti oameni, să le dăm soluţii pragmatice.

Brexit-ul a întărit UE

Balazs Barabas: Aţi menţionat Brexit de mai multe ori. Cât de mult credeţi că va slăbi acest pas UE, şi dacă o va slăbi, cum va putea gestiona UE acest lucru?
Antonio Lopez: Acestea sunt titlurile obişnuite, dar aş vrea să vă dau unul pozitiv, pe care aş vrea ca dvs şi alţii să-l folosească: poate că Brexit va întări UE. Poate că în ultimii 2 ani, 27 de ţări, foarte diferite, au rămas unite în negocieri în ciuda tuturor dificultăţilor, al tuturor presupunerilor. Şi cine este acum în zona de risc? Marea Britanie. Să ne reamintim: când referendumul a fost câştigat de cei pro-Brexit, toată lumea spunea, aaaa, de acum Marea Britanie este liberă, vor negocia ce vor ei, UE va fi divizată, toată lumea va spune altceva despre asta. S-a întâmplat tocmai invers. Am obţinut un singur acord, care evident, nu a mulţumit toate cele 27 de ţări. În ţara mea avem chestiunea Gibraltar, în Olanda sau în Franţa avem problema pescuitului, deci sunt felul de probleme. Dar toţi am căzut de acord, ca o reacţie europeană bună, cu un singur acord, pe care britanicii sunt incapabili să îl accepte. De ce? Pentru că problema este la ei. Nu înţeleg ce se întâmplă în politica britanică. M-am născut şi am crescut într-o admiraţie pentru politicienii britanici. Dar politica britanică, un exemplu al democraţiei, care durează de 600 de ani, un exemplu pentru mulţi dintre noi, şi nu mi-e frică s-o spun, suntem liberi astăzi în Europa datorită personalităţii lor speciale. Dar pe de altă parte, nu îmi dau seama ce se întâmplă astăzi în politica britanică. Există mult populism şi sunt foarte îngrijorat. Şi sper că lucrurile se vor schimba radical în lunile şi anii următori în Marea Britanie. Sunt printre cei care cred că trebuie să avem cele mai bune relaţii cu Marea Britanie, după Brexit. Din motive financiare, de securitate şi multe altele, pentru cei 400 de mii de români care trăiesc şi muncesc acolo, trebuie să avem cele mai bune relaţii cu ei.

Relația UE cu SUA

Balazs Barabas: Nu vă îngrijorează relaţiile Statelor Unite cu Europa?
Antonio Lopez: Una dintre chestiunile legate de Brexit este că Londra a fost totdeauna o punte între UE şi SUA. Eu sunt pe jumătate american şi sunt un mare apărător al relaţiilor transatlantice, cred în ele. Sunt unii în Europa care spun că ar trebui să avem relaţii mai bune cu China. Ok, foarte bine. Eu cred că avem mai multe în comun cu Statele Unite. În fond, SUA a fost creată de mulţi europeni care au plecat acolo. Da, ei au trăit sub acelaşi preşedinte, acelaşi steag, ceea ce este şi aspiraţia noastră pentru viitorul Europei. Dar aşa este SUA şi avem nevoie de această relaţie, categoric. Iar Marea Britanie a avut un rol central. Să păstrăm acest lucru. Unii spun: totul depinde de preşedintele SUA, care acum este Trump. Şi este foarte rău pentru relaţiile cu UE. Barack Obama a fost un preşedinte foarte diferit. Dar care era prioritatea lui Obama faţă de UE? Zero. Prioritatea lui era Estul, era China, Asia. Asta a fost prioritatea administraţiei Obama, iar timp de 8 ani, relaţiile cu UE au fost îngheţate, pe timpul lui Obama. Apoi a venit Trump. Care a început prin a insulta UE, a ataca UE, ca încet-încet să se schimbe. Ştie că are nevoie de UE, din multe puncte de vedere: economic, de securitate. Poate că Trump a spus: europenii trebuie să plătească pentru apărare. Şi am putea spune: mulţumesc. Pentru prima dată după 25 de ani pentru prima dată discutăm în UE despre propria noastră apărare. Şi avem nevoie de asta, din cauza agresiunilor ruse, din cauza evenimentelor din vecinătatea UE, sunt multe războaie la graniţele noastre şi ne trebuie o bună apărare. În plus, economisim bani astfel, pentru că dacă avem o piaţă integrată a apărării, poate vom cheltui mai puţin. Ca să vă dau un exemplu, dacă construieşti un avion european, ce se întâmplă? Trebuie să plăteşti copyright-ul inovaţiilor tehnologice create de americani, de ruşi, de chinezi. Dacă plătim cercetarea pe cont propriu, angajăm europeni, investim bani europeni, putem crea tehnologia noastră. Ceea ce nu doar ne va costa mai puţin, dar va crea şi locuri de muncă şi va da salarii europenilor. De ce nu?

Balazs Barabas: Toată lumea este de acord că trebuie mărite cheltuielile de securitate şi apărare. Probabil nu aceasta este cea mai gravă problemă cu SUA, mai degrabă acordurile comerciale şi taxele vamale impuse de administraţia Trump.
Antonio Lopez: Care au fost contestate de UE. Imaginaţi-vă o clipă că nu ar exista UE. Ce ar putea face Germania singură în această situaţie? Nimic. Spania sau România singure? Nimic. Numai împreună, cele 27 de state, ne putem opune oricărui preşedinte american şi putem pune în balanţă greutatea noastră. Este singura cale. Iar oamenii vor înţelege în cele din urmă. Afară, în lumea asta globalizată care este speranța de viață a țării mele, 5 minute? Germania, 12 minute poate? Ştim cum funcţionează. Doar împreună putem înfrunta toate acestea, putem supravieţui şi ne putem apăra principiile şi valorile, care sunt un model pentru multe ţări din afara UE.

Armata UE

Balazs Barabas: Există discuții despre o armată europeană, dacă aceasta ar trebui să fie complementară NATO sau separată de Alianță.
Antonio Lopez: Cunosc bine structurile și modul de funcționare al NATO. Cred că a fost o școală bună pentru europeni să lucreze împreună în diferite misiuni în toată lumea, iar ei sunt obișnuiți cu sistemul în care au un general francez cu un colonel german, un căpitan spaniol, un sergent sau un general român. E un mod de lucru cu care s-au obișnuit. Asta e bine. Suntem pe drum spre o armată europeană? Poate că da, poate că începem să o construim, încetul cu încetul. Eu aș promova ceea ce numim forțe de reacție rapidă. De ce? Pentru a ajuta un lucru bun pe care îl are UE: suntem cei mai buni donatori pentru misiunile umanitare. Dar câteodată banii nu ajung la cei care au nevoie de ei. Se pierd pe drum pentru că nu există forţe care să apere, nici ale SUA, nici ale Rusiei, şi nu ştiu dacă Rusia e interesată prea mult în ajutoare umanitare, noi da, noi suntem donatorii principali în Orientul Mijlociu şi în multe războaie din lume, dar avem nevoie de militari europeni să asigurăm ca aceşti bani şi aceste transporturi pe care le trimitem ca ajutor umanitar să ajungă la cei care au nevoie. În plus, în multe ţări, foste colonii, ei se bucură mult mai mult de steagul UE decât de steagul fostelor ţări colonialiste. Am văzut asta în nordul Africii, în Algeria de exemplu sau în Libia, în Orientul Mijlociu, steagul european este binevenit. Este semnul a ceva bun. Contrar cu alte steaguri, Spania, Italia, Anglia, Franţa, Belgia, care le amintesc de trecutul colonial. De aceea cred că avem nevoie de asta.
Balazs Barabas: Diferenţele dintre ţările noastre sunt în mare parte clare pentru publicul nostru, dar nu neapărat diferenţele dintre grupurile de partide. Care sunt principiile care caracterizează PPE, care îl diferenţiază de alte grupuri de partide?
Antonio Lopez: Pentru început, să spunem că politicieni ai PPE, care pe atunci nu exista încă, dar ideologi creştin-democraţi au construit această Uniune Europeană, Monnet, De Gasperi, Schumann, erau creştin-democraţi. Ei au fost nu doar în miezul creării UE, dar şi a partidului nostru, PPE. Noi am mizat întotdeauna pe proiectul european. Nu pot spune acelaşi lucru despre alte partide politice. Sunt multe exemple de partide socialiste aflate la putere în trecut, în țări din Est, care erau împotriva aderării țării lor la UE. Sunt multe exemple. Nu a fost clar întotdeauna angajamentul stângii politice la acest proiect. Între timp lucrurile s-au schimbat, toată lumea este membră, toți sunt fericiți și vor să coopereze. Și da, toată lumea este binevenită și așa cum v-am spus la început, pentru noi proiectul european nu este o chestiune de ideologie.
Balazs Barabas: Există diferite încercări de a limita libertatea presei în Europa, de la criminalizarea criticării guvernelor la finanțarea presei proguvernamentale prin publicitate de stat. Cum credeți că libertatea presei poate fi gestionată și protejată?
Antonio Lopez: Dimpotrivă, noi suntem diferiți pe planul libertății presei, am arătat că au fost uciși jurnaliști în Slovacia, în Malta, jurnaliști care investigau corupția la nivel de guvern, crime care au fost condamnate și cercetate de PE și de instituții europene. Au fost multe rezoluții ale PE care au exprimat clar că noi sprijinim libertatea presei.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri