Avioane din Suedia, nave din Norvegia, trupe din Finlanda: Cum ar putea armata pan-nordică să fie „planul B” al Europei contra Rusiei

Țările nordice erau cândva cunoscute mai degrabă pentru eforturile lor de pace și traiul confortabil decât pentru militarism. Acum, însă, au devenit un model de apărare pentru Europa și un „plan B” de contracarare a agresiunii Rusiei în cazul în care Trump va continua să distrugă încrederea europenilor în garanțiile de securitate ale Statelor Unite, relatează The Wall Street Journal.

Cele patru țări nordice principale – Suedia, Norvegia, Finlanda și Danemarca – se numără printre principalii furnizori de ajutoare militare pentru Ucraina în raport cu populația țării lor și au făcut pași importanți înspre crearea unei noi arhitecturi de securitate regională mai puțin dependentă de SUA.

Orice țară nordică ar întâmpina mari probleme în a-i face față Rusiei de una singură, dar, împreună, economia lor este de nivelul Mexicului și aproape la același nivel cu cea a Rusiei.

În urma aderării Suediei și Finlandei la NATO, țările nordice și-au grupat laolaltă o parte din forțe.

Suedia are o industrie de apărare avansată care produce submarine, tancuri și avioane de vânătoare supersonice. Norvegia are capacități maritime de supraveghere și de luptă în zona arctică. Finlanda are una dintre cele mai mari armate și forțe de artilerie pe cap de locuitor din Europa. Iar forțele speciale din Danemarca au zeci de ani de experiență în desfășurarea de operațiuni militare în unele dintre cele mai periculoase zone din Afghanistan și Irak.

Relațiile dintre țările nordice sunt mai strânse decât au fost vreodată în istoria lor modernă

Țările nordice au legături culturale istorice strânse. În Evul Mediu, vikingii scandinavi au colonizat și prădat Europa, ajungând chiar până în America de Nord. Apoi, timp de sute de ani, au purtat războaie sângeroase între ele, luptându-se pentru teritorii și supremație dinastică, mai ales în cazul Danemarcei și Suediei.

Acum, amenințările venite din partea Rusiei au făcut ca relațiile dintre țările nordice să fie mai strânse decât au fost vreodată în istoria lor modernă.

Un raport recent al serviciilor de informații din Danemarca a arătat că Rusia ar putea declanșa un război major împotriva uneia sau mai multor țări europene din NATO în următorii trei până la cinci ani.

„Țările nordice au o politică de securitate unică pentru prima dată de la Uniunea de la Kalmar din anii '1400”, a spus Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, care acum este ministrul de finanțe al Norvegiei.

„Ele au recunoscut importanța aprofundării cooperării lor militare într-un mod cum nu am mai văzut de câteva secole”, a mai spus Stoltenberg.

Țările nordice și-au unit forțele aeriene și au format un comandament aerian nordic comun în 2023. Anul trecut, ele au formulat un plan pentru apărarea comună valabil până în 2030 sub sistemul de colaborare Nordefco (Nordic Defence Cooperation).

„Danemarca este într-o luptă contracronometru. Ne-am pierdut încrederea în americani”

Nevoia de reînarmare, după zeci de ani de reducere a capacității militare ale celor patru țări, ca urmare a încheierii Războiului Rece, a devenit invers proporțională cu încrederea în SUA, care sub administrația președintelui Donald Trump a scăzut drastic.

Nicăieri nu s-a simțit mai mult această nevoie decât la Copenhaga, care se află în centrul confruntării Europei cu Trump, după ce liderul de la Casa Albă a amenințat că va anexa Groenlanda – un teritoriu danez.

Apărarea celei mai mari insule din lume se bazează doar pe șapte vase învechite, care sunt atât de lipsite de arme și senzori încât abia pot fi incluse în categoria navelor de război, și pe ceva mai mult de 10 soldați de elită care se deplasează cu sănii trase de câini.

Decizia Danemarcei din luna februarie de a crește cheltuielile militare pentru următorii doi ani cu 70% a fost „o formă de panică”, a spus Peter Viggo Jakobsen, profesor asociat al Royal Danish Defence College.

„Danemarca este într-o luptă contracronometru pentru că ne-am pierdut încrederea în americani. Motivul pentru care ne-am aruncat cu atâta ardoare în cooperarea nordică este că nu ne putem proteja. Iar dacă NATO nu o poate face, țările nordice sunt o alternativă”, a mai spus Jakobsen.

Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca - Cu ce contribuie fiecare la armata pan-nordică?

Finlanda are una dintre cele mai mari forțe armate pe cap de locuitor din Europa. Poate mobiliza 280.000 de trupe în câteva săptămâni și aproape unu din șase finlandezi – în jur de 900.000 – sunt rezerviști. Adăposturile subterane construite în toată țara pot proteja restul populației.

Suedia este un motor al inovației militare. Avioanele de luptă JAS 39 Gripen, proiectate să poată folosi piste scurte și să contracareze avioanele rusești, au participat pentru prima dată la o misiune NATO de supraveghere în luna martie.

Stridsvagn 122 este unul dintre cele mai avansate tancuri din lume, iar CV90 este una dintre cele mai bune mașini de luptă ale infanteriei. În timp ce alte țări europene se chinuie să își mărească efectivul militar, armata Suediei este nevoită să refuze mii de tineri în fiecare an datorită numărului mare de înscrieri.

După ani de zile în care a fost criticată că nu cheltuie destul pe apărare, cu toate că are cel mai mare fond suveran de investiții din lume – 1,5 trilioane de dolari – și a profitat din plin de explozia prețurilor la energie după izbucnirea războiului din Ucraina, Norvegia a anunțat de curând că își dublează sprijinul militar pentru Kiev, ajungând la 8 miliarde de dolari în 2025.

Premierul danez Mette Frederiksen a spus că nu exclude posibilitatea ca Danemarca să accepte desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul său. De asemenea, Danemarca finanțează producția de arme în Ucraina, astfel încât acestea să ajungă la soldați mai repede și la un cost mai mic.

„Modelul danez”, adoptat anul trecut, prevede ca armele să provină direct din Ucraina, nu din alte țări europene, și este conceput astfel încât să rezolve problemele-cheie pentru Europa în furnizarea de armament: producția lentă de echipamente scumpe și arsenale insuficiente.

Modelul pan-nordic poate fi o soluție, dacă NATO se va dezintegra din cauza lui Trump

Există, însă, și unele divergențe între țările nordice, care pe viitor s-ar putea simți și mai mult. În timp ce Danemarca și Suedia sunt dispuse să contribuie la forțele de menținere a păcii după o eventuală încetare a focului în Ucraina, Finlanda ar prefera să își păstreze trupele pe propriul teritoriu pentru a putea apăra granița de 1.340 de kilometri pe care o împarte cu Rusia.

Pentru moment, un bloc nordic unit ar putea servi ca model pentru alte grupuri de națiuni, precum cele din jurul Mării Negre, potrivit cercetătorului finlandez Matti Pesu.

Modelul poate funcționa și ca o poliță de asigurare pe viitor, dacă alianța transatlantică se va dezintegra în timpul mandatului lui Trump. „Este un potențial plan B, dacă NATO nu va mai funcționa”, a spus Pesu.

Editor : Raul Nețoiu