BBC, reportaj în Suedia: „Ciupiți-vă! Acesta nu este un vis!”. Un pariu riscant

Data publicării:
tatuaj cu epidemiologul suediei profimedia-0515442796
Printre tinerii suedezi a apărut o modă: să-și tatueze chipul epidemiologului-șef al Suediei, Anders Tegnell, autorul strategiei unice a țării în lupta cu coronavirusul Foto: Jonathan NACKSTRAND / AFP / Profimedia

În timp ce în întreaga lume au fost impuse restricții - cel mai ades drastice - pentru oprirea răspândirii noului coronavirus, Suedia are altă abordareNu a închis școlile preuniversitare, nici magazinele, nici fabricile. Merge pe recomandări, și nu pe restricții. Statul nordic vizează obținerea imunizării în masă, astfel încât să dispară transmiterea intracomunitară. Nu există însă pentru moment nicio dovadă care să ateste faptul că odată infectată, o persoană capătă imunitate. Astfel, Suedia își asumă o strategie care ar putea avea efect de bumerang. Urmăriți un reportaj BBC realizat în Suedia:

Ciupiți-vă! Acesta nu este un vis.

Este prima săptămână de primăvară autentică. După lunga iarnă nordică, oamenii au ieșit în parcuri, se întâlnesc, socializează.

„Lucrez ca moașă, aici, la spitalul din Stockholm. Vin din tura de noapte, abia m-am trezit, așa că este ca o eliberare să pot veni aici, în aer liber, soarele strălucește, cerul este albastru, vântul .. îți eliberezi mintea un pic”, spune Andrea Wren.

Stockholm pare să fie un univers paralel unde viața așa cum o știam cu toții continuă neperturbată.

„Cred că s-a exagerat în multe state din toată lumea, ei fac ce vor, asta cred. Ar trebui să procedeze mai mult ca Suedia”, este de părere Johan Giesecke, consilier guvernamental.

Sfatul guvernului este acesta: păstrați distanța și, dacă sunteți bolnav, stați acasă. Prioritatea e protejarea vârstnicilor și a celor vulnerabili. Altfel, suedezii sunt liberi să facă aproape toate lucrurile normale pe care un om din afară le consideră periculoase. 

Prezența la școală, obligatorie până la 16 ani

Gabriel Gatehouse, reporter BBC: „Există mai multe nuanțe decât la o primă vedere. Da, multe cafenele și restaurante sunt deschise, dar au luat măsuri. Servesc doar la mese și au lăsat spații mari între mese. O persoană cu care am vorbit a spus că da, iese să bea un pahar, merge la muncă, dar nu s-ar duce să-și vadă bunica. Suedezilor li s-a spus să fie atenți în privința interacțiunii sociale și se pare că mulți dintre ei au luat sfatul foarte în serios. Acest oraș este mai liniștit decât de obicei.

Priviți cum funcționează distanțarea socială la coada pentru prânz la o școală primară. Este mai mult o aspirație decât o regulă.

Au luat și alte măsuri, precum distanța între pupitre, evitarea activităților cu prea mulți copii. Școlile din Suedia nu doar că sunt deschise, ci prezența este obligatorie pentru copiii de până în 16 ani. Pentru directorul acestei școli, un imigrant din Filipine, a fost o provocare”.

Încrederea, principiul strategiei suedeze

Ferdie Sevilla, director de școală: „Părinții își fac foarte multe griji, dar, când au văzut că respect recomandările de la autoritățile sanitare, atunci ei au acceptat. Cred că este înrădăcinat în cultură, e ceva ce am observat personal, ca atunci când vine vorba despre încredere și respect, acestea sunt foarte solide în Suedia”.

Încrederea se află în centrul strategiei suedeze. Măsurile de distanțare socială sunt cerute, nu impuse. Majoritatea cetățenilor, peste 75%, potrivit unui sondaj recent, au încredere în abordarea autorităților.

Gabriel Gatehouse, reporter BBC: „Aceasta este Agenția pentru Sănătate din Suedia, aici sunt făcute politicile privind coronavirusul”.

Omul care face strategia nu vorbește în mod clar despre imunitate în masă, dar acesta este efectiv planul.

- Anders, am vorbit acum trei săptămâni și v-am întrebat dacă sunteți sigur că luați măsurile corecte. Mi-ați spus să revin în trei săptămâni, așa că spuneți-mi ce părare aveți acum?

Epidemiolog: Bilanțul deceselor nu a ieșit prea bine, din cauza căminelor pentru bătrâni

Anders Tegnell, epidemiolog: Cred că în mare parte am obținut ce am vrut. Sistemul sanitar funcționează în continuare, cu mult stres, dar lasă pacienții să aștepte. Ce nu a ieșit prea bine este bilanțul deceselor, rezultat parțial al strategiei, dar nu foarte mult, ci mai mult din cauza căminelor pentru bătrâni care nu au reușit să țină la distanță boala.

- Bilanțul victimelor este o zonă unde vă doreați un rezultat bun? Este vreo parte din dumneavoastră care se întreabă dacă ați adoptat strategia bună?

- Da, desigur, mereu este. Aproape 50% dintre decese survin în căminele pentru bătrâni. Din punctul nostru de vedere, acest lucru nu descalifică strategia noastră.

- Dacă vă bazați deciziile pe diferite date decât restul lumii, care sunt acele date?

- Cred că întrebarea este pe ce date își bazează restul lumii strategia? Cred că asta este important. Ne-am uitat în jur și sunt puține date. Există un raport de la Imperial și o analiză a acestuia, e unul dintre puținele lucruri pe care le găsești. În majoritatea țărilor nu găsești nimic.

Stockholm. Media îmbolnăvirilor, de trei ori mai mare în cartierul de imigranți

Epidemia în Suedia se concentrează în Stockholm. Dar există variații mari între cartiere.

„Este ciudat să mergem așa peste tot și să nu fie luate măsuri de precauție” - spune o tânără.

Aici, în Rinkeby, unde majoritatea oamenilor sunt imigranți, numărul de cazuri înregistrate este de trei ori media capitalei.

Lisa George Svan, asistentă medicală: „Toți vin și vor să fie testați, pentru că presa scrie că autoritățile vor să crească numărul testelor la 10.000 pe săptămână. Dar nu am văzut încă niciun test. Toată lumea are simptome care durează săptămâni. Putem doar să presupunem că e COVID-19”.

Agenția pentru Sănătate Publică estimează că, până la finalul lunii, un sfert dintre locuitorii capitalei ar putea fi infectați cu COVID-19. Progresul către imunitatea în masă? Poate, dar adevărul este că nimeni nu cunoaște adevăratele cifre.

Membri ai comunității științifice încep să fie îngrijorați

Gabriel Gatehouse, reporter BBC: „Am vorbit cu un doctor care tratează pacienți cu COVID-19 la un spital de aici. Nu a dorit să fie filmat, dar mi-a spus că îi este frică, că sunt atâtea lucruri pe care nu le știm despre acest virus, de ce și-au asumat riscul? Se joacă cu viețile oamenilor, a spus. Se joacă cu viețile celor care încearcă să salveze vieți”.

Acum, și alți membri din comunitatea științifică își manifestă îngrijorările. Unul dintre aceștia este Lena Einhorn, un virusolog, unul dintre cei 20 de cercetători care au semnat o scrisoare prin care roagă guvernul să schimbe tactica. Ea s-a autoizolat la țară, în afara Stockholmului.

Lena Einhorn, virusolog: „Sunt mii de studii care au loc acum în toată lumea pentru tratamente. Nu vorbim despre vaccinuri, ci despre tratamente antivirale, pentru tratarea consecințelor devastatoare ale infectării. Deja sunt câteva medicamente care au indicat rezultate promițătoare în studii mici. În următoarele săptămâni și luni, cel mai probabil, vom putea scădea mortalitatea. Acesta este pentru mine cel mai important motiv pentru care trebuie luate măsuri contra epidemiei”.

Reporter: Acești oameni care iau decizii nu sunt politicieni, sunt oameni de știință, ca și dumneavoastră.

Lena Einhorn, virusolog: „Da, dar problema este că cercetătorii sunt oameni. Cercetătorii au idei de care țin cu dinții, ați fi surprins de cât de mult știința nu este bazată pe raționalitate, ci pe sentimente”.

Care e situația în țările vecine Suediei și cum se apără ministrul sănătății

În comparație cu vecinii Suediei, cifrele nu arată bine. Mortalitatea din cauza COVID aici este de trei ori mai mare decât în Danemarca și de șase ori mai mare decât cea din Norvegia și Finlanda. Aceste state au impus măsuri dure de carantină.

Lena Hallengren, ministrul sănătății din Suedia: „Cred că este prea devreme pentru a spune dacă este bună sau rea carantina, pentru că multe state au discuții la nivel politic, dar și la nivelul societății, privind ridicarea restricțiilor și în ce fel, ce se va întâmpla. Nu este cazul în Suedia, guvernul nu se pregătește pentru așa ceva, nu avem restricții de ridicat pentru moment”.

Reporter: Dacă ar fi să comparați cifrele cu cele ale vecinilor - Danemarca, Norvegia, Finlanda, arată rău la un milion de locuitori, este o comparație directă?

- Nu sunt total de acord cu asta, de unde aceste statistici? Unde suntem noi, în ce fază a pandemiei?

- Credeți că va evolua?

- Nu suntem siguri în privința asta, dar ar putea fi așa. Este prea devreme să evaluăm asta acum.

În cazul în care carantina este un tratament testat la nivel mondial, atunci Suedia reprezintă grupul de control. Aici nu este vorba despre ieșitul afară pentru un tratament al părului sau despre întâlnirea cu prietenii la bar, ci dacă drumul ales de restul lumii este viabil sau benefic pe termen lung.

Johan Giesecke, consilier guvernamental: Nu cred că vom mai avea multe decese peste un an, nu cred că vom avea aceeași proporție de decese.

- Este o bănuială?

- Probabil. Acesta este un virus.

- Este ceva prea important pentru a avea doar o bănuială?

- Da, poate. Să așteptăm câteva luni și bilanțul deceselor va urca în Marea Britanie comparativ cu Suedia.

Va dura ceva până vom vedea dacă bănuiala se adeverește. În acest moment, pare un pariu riscant.

Până în acest moment, Suedia are 19.621 de cazuri de Covid-19, iar 2.355 dintre pacienți au decedat. 

Editare web: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri