Welt Ulrich Siegmund, candidatul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) din Saxonia-Anhalt, regiune din estul ţării, speră să fie ales în decembrie premier al acestui land, a afirmat liderul AfD marţi, ceea ce ar reprezenta o premieră în Germania postbelică, notează AFP.
După victoria sa la alegerile regionale de la începutul lunii septembrie şi discuţiile dintre partide din ultimele săptămâni, „ne vom ţine acum de acest calendar şi vom lucra în vederea acestei întâlniri”, a declarat la postul de televiziune Welt Ulrich Siegmund care îşi propune ca obiectiv „să garanteze alegerea premierului de land din primul tur”.
Clasat detaşat pe primul loc, cu aproape 44% din voturi, partidul său a ratat la limită, la o diferenţă de doar trei mandate, majoritatea absolută care i-ar fi permis să guverneze fără o alianţă sau fără sprijinul tacit al altor partide. Or, restul clasei politice, într-o ţară marcată de ororile nazismului, a exclus până acum posibilitatea de a se alia cu acesta, notează Agerpres.
Cu toate acestea, mişcarea de stânga pro-rusă BSW, care a obţinut cinci mandate, a acceptat să poarte discuţii exploratorii cu AfD, deşi a exclus formarea unei coaliţii.
Liderii BSW au explicat că se pot înţelege cu AfD asupra anumitor propuneri concrete, deschizând uşa unui eventual guvern minoritar AfD pe care nu l-ar răsturna.
Potrivit jurnalului regional Mitteldeutsche Zeitung, unul dintre aceste acorduri ar viza înfiinţarea unei comisii de anchetă privind modul în care autorităţile au gestionat pandemia de COVID-19.
Ulrich Siegmund a declarat, la rândul său, că doreşte să ajungă la formarea unei „majorităţi stabile”, motiv pentru care trebuie să continue discuţiile şi nu se va prezenta la alegeri decât în decembrie.
Conservatorii, social-democraţii, ecologiştii şi partidul de stânga radicală Die Linke, care deţin împreună 39 de locuri - adică exact atât cât are AfD singură -, exclud în continuare orice cooperare cu aceasta din urmă.
În timpul campaniei sale, Siegmund a promis să multiplice expulzările de străini, să modifice programele şcolare de istorie, considerate de el prea axate pe vinovăţia Germaniei din perioada celui de-al Treilea Reich, sau chiar să iasă din sistemul audiovizualului public, pe care îl consideră anti-AfD.
Fondat în 2013 ca partid eurosceptic, AfD s-a transformat într-un partid antimigranţi şi liberal, făcând din fosta Germanie de Est, mai săracă, bastionul său. Astăzi, partidul se află detaşat pe primul loc în sondaje la nivel naţional, atingând recent pragul de 30%.
Editor : B.E.
