Germania a înregistrat până în prezent, în acest an, aproximativ 5.120 de decese cauzate de caniculă, majoritatea având loc la sfârșitul lunii iunie, când temperaturile medii săptămânale au depășit cu mult 20 de grade Celsius, a anunțat joi Institutul Robert Koch (RKI) pentru sănătate publică, potrivit Reuters.
Majoritatea deceselor - aproximativ 4.270 - au fost înregistrate în rândul persoanelor cu vârsta de 75 de ani și peste, a precizat RKI într-un raport săptămânal. Au decedat mai multe femei decât bărbați, în principal deoarece acestea reprezintă o proporție mai mare din rândul persoanelor foarte în vârstă.
Datele din Germania vin să completeze un tablou sumbru la nivelul întregii Europe. Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE a declarat joi, într-un buletin, că Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie, cu o temperatură medie de 20,74 grade.
Autoritățile naționale au raportat peste 4.700 de decese în plus în timpul valului de căldură din perioada 20-28 iunie din Franța, Belgia, Spania și Țările de Jos.
Potrivit RKI, cele mai mari cifre de decese legate de căldură din Germania din ultimul deceniu au fost înregistrate în 2018 și 2019, cu 8.400, respectiv 6.900 de decese.
Presiunea asupra guvernului german crește
În weekendul canicular din 27-28 iunie, 120 de persoane au murit numai în orașul Köln, din vestul Germaniei - de patru ori mai multe decât în mod obișnuit -, a declarat Katharina Droege, liderul Partidului Verzilor din țară, în cadrul unei dezbateri parlamentare.
Droege l-a acuzat pe cancelarul Friedrich Merz că nu a făcut până acum niciun comentariu cu privire la valul de căldură, în ciuda numărului crescând de decese și a eforturilor continue depuse de serviciile de urgență, și a acuzat guvernul său că diluează legile privind protecția climei.
Verzii au criticat aspru proiectul de buget al guvernului pentru 2027, în special pentru faptul că se alocă miliarde din fondurile destinate protecției climei pentru a acoperi deficitele bugetare.
Conform proiectului de buget, reducerile prevăzute pentru Fondul pentru Climă și Transformare (KTF) nu au fost încă cuantificate concret.
În luna martie, Germania a prezentat planuri menite să o ajute să își îndeplinească obiectivele climatice pentru 2030 și să-și reducă dependența de importurile volatile de combustibili fosili, alocând opt miliarde de euro pentru finanțarea unor măsuri precum extinderea capacității de energie eoliană și stimularea vânzărilor de vehicule electrice.
Cea mai mare economie a Europei își propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 65 % față de nivelurile din 1990 până în 2030 și să atingă neutralitatea climatică până în 2045. Până în prezent, însă, reducerea este de doar aproximativ 48 %, iar experții afirmă că politicile existente sunt insuficiente.
Editor : C.A.
