Căldura extremă a cuprins Europa în această săptămână, Marea Britanie doborând recordul de temperatură maximă pentru luna iunie timp de trei zile la rând, iar Franța înregistrând cea mai toridă zi și noapte din istorie. Pe măsură ce poluarea provocată de combustibilii fosili încălzește planeta, făcând valurile de căldură mai intense și mai lungi, unele locuri se adaptează mai bine decât altele. Orașele europene au luat deja măsuri pentru a asigura siguranța locuitorilor, arată The Guardian.
Verificarea stării vecinilor în vârstă
Persoanele în vârstă sunt mult suprareprezentate în rândul victimelor deceselor cauzate de căldură, iar medicii spun că una dintre cele mai eficiente măsuri pe care le poți lua în timpul unui val de căldură este să verifici starea celor din jurul tău. Câteva orașe, printre care și Parisul, au organizat acest demers ca un serviciu oficial, în cadrul căruia persoanele cu probleme de sănătate sau cu vârsta peste 60 de ani se pot înscrie pentru a fi contactate de autorități în timpul unui val de căldură.
În Danemarca, Asociația DaneAge oferă apeluri de verificare a stării de siguranță în 170 din cele 215 de filiale locale. Programul a început în urmă cu mai bine de trei decenii sub forma unui lanț telefonic, în care o persoană o suna pe următoarea, care la rândul ei o suna pe următoarea - iar rudele erau informate dacă cineva nu răspundea la telefon.
Deoarece unele persoane se simțeau incomode să transfere apelul mai departe, a explicat asociația, majoritatea grupurilor sunt organizate astăzi sub forma unor „stele telefonice”. În toată Danemarca, aproximativ 1.700 de voluntari sună pe rând persoanele în vârstă care locuiesc singure pentru o scurtă verificare a stării de sănătate, în cadrul unui apel telefonic confidențial.
Prevenirea efectelor caniculei reprezintă doar o parte a programului, dar este totodată domeniul în care beneficiile pentru sănătate pot fi cele mai mari. Și, pe măsură ce temperaturile au crescut în această săptămână, asociația a încurajat, de asemenea, publicul să ia legătura cu vecinii și rudele, să se ofere să îi ajute cu cumpărăturile și să le reamintească să se hidrateze.
Adăposturi climatice
Înainte ca arșița să devină insuportabilă, găsirea unui loc unde să te răcorești poate face diferența între viață și moarte. Statele Unite și Australia preferă imensele complexe sportive dotate cu aer condiționat, în care oamenii pot găsi refugiu când vremea se încălzește, dar acestea sunt adesea greu accesibile pentru cei care nu au mașină. În schimb, în anumite părți ale Europei s-a încercat reconversia clădirilor publice, precum școli, muzee și biblioteci, transformându-le în centre de răcorire.
Adăposturile climatice au devenit populare în Barcelona, un pionier al designului urban, renumit pentru „superblocurile” sale, iar numărul acestora a crescut la peste 400 începând din 2020. S-au răspândit în toată Spania și dincolo de granițele acesteia, zone de răcorire apărând de la Paris la Amsterdam și Viena.
Un studiu realizat în septembrie a arătat că peste 90% dintre locuitorii vârstnici vulnerabili din Barcelona locuiesc la o distanță de 10 minute de mers pe jos de un adăpost climatic, deși închiderea acestora pe perioada verii face ca acest procent să scadă la 75% în luna august, când sunt cel mai mult necesare. Susținătorii acestei inițiative afirmă că transformarea spațiilor pentru a le face sigure în cazul valurilor de căldură necesită doar investiții minore, precum modificarea programului de funcționare și instruirea personalului, și poate oferi un refugiu care poate salva vieți, menținând temperaturile scăzute și permițând oamenilor să bea apă și să folosească toaleta.
Crearea de umbră
Deși aerul condiționat poate fi esențial pentru menținerea temperaturilor scăzute în spitale și centre de îngrijire, experții în sănătate doresc să împiedice pătrunderea căldurii în interior înainte de a încerca să o elimine.
În toată Europa de Sud, clădirile sunt proiectate de mult timp astfel încât să ofere umbră, lucru care lipsește în Europa de Nord. Printre aceste măsuri se numără vopsirea pereților și a acoperișurilor în alb pentru a reflecta lumina soarelui, precum și montarea de obloane exterioare, paravane și copertine. Anumite regiuni din Europa de Nord iau notă de aceste practici, iar responsabilul cu problema căldurii din Amsterdam a sfătuit săptămâna aceasta locuitorii să atârne perdele la ferestrele lor.
„Este întotdeauna o soluție elegantă din punct de vedere arhitectural? Nu”, a spus ea într-o postare virală pe rețelele sociale, în care recomanda fixarea unei tije extensibile între ramele ferestrelor și agățarea unor cearșafuri în exterior. „Funcționează? Da.”
Diferența dintre modul de gestionare a căldurii din Europa de Nord și cea de Sud se extinde la comportament – magazinele și firmele închizându-se în timpul celor mai fierbinți ore ale zilei și redeschizându-se când se răcorește – și la proiectarea spațiului urban. Străzile înguste, curțile cu ziduri groase, copacii numeroși și fântânile răspândite ajută la prevenirea acumulării căldurii. Așa-numitele „vele de umbră”, care formează copertine din țesătură deasupra străzilor, pot reduce și mai mult expunerea la căldura toridă.
Ecologizarea spațiilor urbane
Orașele sunt mult mai fierbinți decât zonele înconjurătoare, deoarece betonul și asfaltul rețin căldura. Dacă adăugăm la aceasta agitația generatoare de căldură a oamenilor și a mașinilor, de la autoturisme până la centrele de date, temperaturile urbane pot crește cu 2-3 °C, o creștere care poate fi fatală. Aceasta reprezintă o problemă deosebită pentru Paris, unde acoperișurile din zinc se încălzesc extrem de mult, transformând apartamentele de la mansardă în capcane mortale de căldură.
Însă Parisul a fost un pionier în eforturile recente de ecologizare, plantând peste 150.000 de copaci și creând 63.000 de hectare de spații verzi sub mandatul fostului primar, Anne Hidalgo. Acestea răcoresc orașul și oferă umbră care protejează oamenii de razele directe ale soarelui. De asemenea, Parisul a încurajat oamenii să folosească bicicleta în locul mașinii, construind piste pentru biciclete, transformând străzile în zone pietonale și eliminând locurile de parcare, ceea ce reduce încă de la început căldura generată.
Experții afirmă că beneficiile pentru sănătate ale unor astfel de soluții în timpul unui val de căldură depășesc simpla reducere a temperaturii. Deplasarea activă și spațiile verzi contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate a oamenilor, inclusiv prin reducerea riscului de boli cardiovasculare și obezitate, ceea ce, la rândul său, face ca organismele lor să fie mai bine pregătite să reziste la stresul pe care vremea caniculară îl exercită asupra organelor lor. Iar prin reducerea emisiilor de poluanți care contribuie la încălzirea planetei, viitoarele valuri de căldură nu vor mai fi atât de intense.
Citește și:
„Aceasta este schimbarea climatică”: valul de căldură din Europa nu ar fi fost posibil fără încălzirea globală, afirmă cercetătorii
Editor : C.A.
