Captivi într-o economie bolnavă. Micile afaceri ale grecilor se prăbușesc

Data publicării:
tsipras cu sustinatori - fb

Această tipografie din Nikaia e o afacere de familie pusă pe roate în 1949. Astăzi, după 66 de ani, este condusă de Tassos Pallas împreună cu cei doi fraţi ai săi care au moștenit afacerea de la tatăl lor. În ciuda istoriei de câteva decenii, în ultimii ani tipografia se bate pentru comenzi. Ceea ce, de sus, pare o recesiune transpusă în cifre reci, pentru fraţi a însemnat că, din 2010, un sfert din venituri le-a dispărut. Tassos a fost forţat să reducă puternic preţurile și, mai important, să înveţe cum să trăiască cu mai puţin.

„Cu toate aceste turbulenţe politice, cu alegerile, cu toată incertitudinea această terifiantă, este din nou o tendinţă de restrângere și un declin puternic al afacerilor”, spune Tassos Pallas.

După șase ani de recesiune și o criză adâncă a datoriilor, Grecia dădea semnale că își revine în 2014. Însă în 2015 la putere a venit Syriza, odată cu un nou plan, o nouă viziune și un aer antiausteritate. Toate aceste ingrediente au pus Atena în tabăra opusă Europei, însă noua poziţionare politică a semănat panică în rândul populației. Oamenii de rând au retras miliarde de euro din bănci, lăsând micile afaceri să se teamă pentru viitor.

„Nu avem cum să rezistăm încă un an la rând de recesiune. Doar sectorul privat e cel care poate crea noi locuri de muncă, locuri de muncă de care Grecia are nevoie disperată, fiindcă avem un record absolut negativ în Uniunea Europeană, de șomaj de 25,8%”, atrage atenţia Constantinos Michalos, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Atena.

Pentru cei mai mulţi greci salariile nu cresc, ci scad. Și totuși o tăiere salarială e mai bună decât piederea locului de muncă. Un grec din patru nu are deloc salariu, iar jumătate dintre tineri sunt șomeri. Cum și când vor avea șansa să își înceapă cariera e greu de spus - momentan, în lanţ, afacerile mici și mijlocii pun lacătul pe ușă.

Giorgos Gamanis conduce un mic service auto și, de la începutul crizei, veniturile i-au scăzut cu 80%. Problema lui nu e doar că nu va avea ce să lase în urmă, ci că și dacă ar avea ce să lase, nu ar mai avea cui.

„Nu mai sunt oameni tineri, copiii noștri pleacă cu toţii. Nu e nimic de muncă, suntem îndatoraţi. Cum putem continua? Nu avem niciun viitor!”, spune Giorgos Gamanis.

Chiar și cu un acord între Atena și creditori, rănile economiei ar putea fi prea adânci pentru a fi pansate. Pentru micile afaceri, pentru tinerii plecaţi și pentru cei care nu au mai găsit nimic de muncă de prea mult timp, ar putea fi nevoie de mulţi ani și de o nouă direcţie pentru a pune economia pe roate.

Citiți și:

ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Tragicomedia greacă și documentul „grecit”
Cât mai costă un „Grexit”

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri