Cât va trebui să cheltuiască Europa ca să îi oprească pe Vladimir Putin și noul său „imperiu al răului”

„Istoria ne învață că războaiele încep atunci când guvernele cred că prețul agresiunii este unul mic”, a spus fostul președinte american Ronald Reagan cu câțiva ani înainte de prăbușirea „imperiului răului”, Uniunea Sovietică. Astăzi, Europa se confruntă cu o amenințare externă similară din partea Rusiei, se arată într-o analiză The Economist care a calculat costul pe care țările europene vor trebui să îl plătească pentru a nu-i permite Moscovei să distrugă Ucraina și unitatea alianței NATO.

The Economist a calculat că Ucraina va avea nevoie de aproximativ 389 de miliarde de dolari sub formă de ajutoare financiare și militare în următorii patru ani ca să se poată apăra, să își mențină economia pe linia de plutire și să îi provoace Rusiei pierderi destul de mari încât Vladimir Putin să înțeleagă că nu poate câștiga un război de lungă durată.

Diferența față de scenariul din anii '80, când Statele Unite și-au mărit drastic bugetul pentru apărare ca să contracareze Uniunea Sovietică, este că acum Europa va trebui să suporte aproape toate aceste cheltuieli fără ajutorul Americii, care, sub conducerea lui Donald Trump, se îndepărtează de o alianță ce a păstrat pacea în Europa timp de 70 de ani.

Suma de care Ucraina va avea nevoie în perioada 2026-2029 este de aproximativ două ori mai mare decât cele 206 miliarde de dolari pe care Europa le-a furnizat Kievului de când războiul a început, în 2022. În aceeași perioadă, America a livrat arme și ajutoare financiare de 133 de miliarde de dolari.

Altfel spus, costul susținerii Ucrainei fără America pentru ceilalți membri NATO va trebui să crească de la 0,2% din PIB la 0,4%.

Ucraina și-a mărit bugetul pentru apărare cu 20% în fiecare an pentru a ține pasul cu Rusia

Pentru țările europene, felul în care vor răspunde acestei provocări va determina cât de mult își doresc să obțină „autonomie strategică”, ceea ce ar însemna că pot acționa pentru a-și susține propriile interese de politică externă fără să depindă de SUA... sau China.

Guvernul Ucrainei are un buget direct pentru apărare de aproximativ 65 de miliarde de dolari pe an și cheltuie alte 73 de miliarde pentru toate celelalte servicii guvernamentale, potrivit firmei de investiții Dragon Capital de la Kiev.

Ucraina obține venituri anuale de aproape 90 de miliarde de dolari, având un deficit bugetar de 50 de miliarde. În plus, se bazează pe arme donate de țările aliate, precum rachete din SUA și sisteme de apărare antiaeriană din Europa, care anul acesta au costat 40 de miliarde de dolari.

Acești bani au fost suficienți pentru ca Ucraina să reziste (cu greu) încă un an în fața atacurilor neîncetate ale Rusiei, însă Kievul a fost nevoit să mărească cheltuielile pentru apărare cu 20% în fiecare an pentru a rămâne la două treimi din valoarea bugetului pentru apărare al Rusiei, care continuă să crească.

Totuși, un oficial important de la Kiev a spus că suma pe care Rusia o cheltuie de fapt pentru a putea continua războiul ar fi de peste două ori mai mare decât bugetul oficial.

Armele cruciale în lupta contra Rusiei pe care doar SUA le poate furniza Ucrainei

Europa va trebui să livreze arme și muniție de 181 de miliarde de dolari Ucrainei. America i-a furnizat Kievului echipamente militare în valoare de 75 de miliarde de dolari în timpul administrației Biden. Acum, însă, Trump a oprit ajutorul militar direct, dar nu și sprijinul crucial în domeniul serviciilor de informații și al comunicațiilor.

Țările europene vor trebui să continue să finanțeze Ucraina chiar și în cazul în care războiul se încheie, pentru ca forțele Kievului să își refacă stocurile de muniție și echipamentele militare necesare descurajării unui nou atac al armatei lui Putin.

Ironia sorții face că o mare parte din acești bani ar trebui să ajungă în SUA, într-o perioadă în care Europa și-a propus să își dezvolte propria industrie de armament pentru a nu mai depinde de armele americane.

Problema este că există anumite echipamente militare cruciale pe care doar America le poate furniza.

Sistemul de apărare antiaeriană franco-italian SAMP/T nu este la fel de bun la doborârea rachetelor balistice precum sistemul american Patriot. Mai mult, Europa nu are un echivalent autohton al sistemului HIMARS, care lansează rachete de mare precizie, sau al rachetelor de croazieră Tomahawk, care au o rază de acțiune mai mare decât rachetele europene.

Totuși, Europa știe ce are de făcut și a găsit curajul să acționeze. „Europa pare că s-a activat și că ia în serios amenințarea Rusiei”, a spus și Vladislav Rașcovan, membru al consiliului executiv al Fondului Monetar Internațional care reprezintă Ucraina și alte 15 țări. „Este o problemă care privește și Europa, nu doar Ucraina.”

Editor : Raul Nețoiu