Aleksandar Vucic va demisiona în curând din funcția de președinte al Serbiei. El a făcut acest anunț pe 27 iunie, în cadrul unui mare miting pro-guvernamental organizat la Belgrad în ajunul sărbătorii Vidovdan, una dintre cele mai importante și simbolice sărbători religioase și naționale pentru sârbi.
În același timp, el a declarat că intenționează să devină prim-ministru, scrie European Pravda.
Potrivit lui Vučić, acesta „va rămâne președinte încă câteva săptămâni”, după care intenționează să demisioneze.
„Ei vor distruge țara noastră în decurs de unul sau trei ani, iar noi nu trebuie să permitem ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Vučić, explicând decizia sa de a părăsi președinția înainte de sfârșitul mandatului.
„Ei” la care s-a referit sunt participanții la protestele antiguvernamentale de masă din Serbia, în principal tineri și studenți.
Demonstrațiile continuă de un an și jumătate, declanșate de prăbușirea mortală a unui acoperiș la gara din Novi Sad, pe 1 noiembrie 2024, care a curmat viața a 16 persoane.
Tragedia a devenit un simbol al corupției din cadrul clasei conducătoare a Serbiei.
Problemele lui Vucic
Cu toate acestea, protestele interne nu sunt singura problemă a lui Vučić.
Timp de ani de zile, el a fost ferit de presiuni semnificative din partea Uniunii Europene grație prim-ministrului ungar Viktor Orbán. De aceea, schimbarea guvernului din Ungaria a devenit o veste extrem de proastă pentru Vučić.
Citește și
Continuă protestele în Serbia, chiar și după ce preşedintele Aleksandar Vucic și-a anunţat demisia
În esență, înfrângerea lui Orbán a accelerat planurile lui Vučić privind transferul puterii.
Primul semn a apărut atunci când Comisia Europeană a decis să sancționeze Serbia pentru controversata sa reformă judiciară, înghețând fondurile alocate în cadrul Planului de creștere al UE.
Președinte, premier
Însă dificultățile Belgradului s-ar putea să nu se oprească aici. În cadrul UE, se intensifică apelurile pentru o presiune mai puternică asupra Serbiei, în special pentru a o obliga să se alinieze la politica externă și de securitate comună a Uniunii.
Nu există aproape nicio îndoială că, după demisia lui Vučić, președinta Parlamentului, Ana Brnabić, care va îndeplini funcția de președinte interimar, îl va numi imediat pe acesta în funcția de prim-ministru al Serbiei. Se preconizează că majoritatea parlamentară loială guvernului va aproba numirea fără dificultăți.
Întrebarea mai incertă care urmează este dacă, totuși, candidatul taberei de la putere poate câștiga alegerile prezidențiale anticipate.
O victorie a opoziției este pe deplin posibilă și ar putea insufla un nou suflu mișcării de protest.
Aliații lui Vučić mizează însă pe ceea ce consideră a fi cel mai puternic atu politic al lor: organizarea cu succes a EXPO 2027, care urmează să aibă loc în perioada 15 mai – 15 august 2027.
Guvernul sârb speră că o expoziție mondială de succes va spori sprijinul public, ceea ce ar face probabil ca alegerile parlamentare să aibă loc imediat după încheierea EXPO.
În cele din urmă, anunțul lui Vučić că intenționează să candideze la următoarele alegeri parlamentare în cadrul coaliției „Serbia Unită” este, de asemenea, semnificativ.
Dacă coaliția va câștiga, următorul guvern va fi un cabinet de coaliție, ceea ce îi va permite lui Vučić să redirecționeze cel puțin o parte din criticile venite de la Bruxelles către partenerii săi de coaliție, în loc să le suporte singur.
„La prima vedere, strategia pare coerentă și rațională din punct de vedere politic. Cu toate acestea, punerea sa în aplicare s-ar putea confrunta cu o serie de riscuri neașteptate.”, comentează European Pravda.
Editor : Sebastian Eduard
