Companiile ruse, ameninţate cu ieşirea de pieţele europene de capital. Noul set de pedepse pregătite de UE pentru acţiunile Moscovei în Ucraina
Europa pare mai hotărâtă ca niciodată să pedepsească Rusia. Marţi, la Bruxelles, ar putea fi anunţat un nou set de sancţiuni pentru Rusia, cel de-al treilea. Măsurile restrictive ar urma să lovească în cel mai apropiat cerc de politicieni şi oligarhi din jurul preşedintelui Vladimir Putin. Sunt vizate însă şi companii importante pentru economia rusă, din domeniul tehnologiei militare şi cel financiar-bancar.
15 oficiali ruşi, majoritatea şefi de servicii secrete, şi cel puţin 18 companii şi instituţii din Rusia care i-ar susţine pe separatiştii din estul Ucrainei sunt vizaţi de noul set de sancţiuni anunţat de Uniunea Europeană. Dacă restricţiile se traduc prin interdicţii de călătorie şi îngheţarea conturilor din străinătate în privinţa persoanelor publice, pentru companii sancţiunile sunt mult mai dure. Accesul lor pe piaţa de capital va fi limitat. Se vorbeşte despre blocarea dreptului companiilor de a se lista pe bursele europene, pe de o parte, iar europenii ar urma să nu mai poată cumpăra obligaţiuni emise de instituţii financiare din Federaţia Rusă.
Statul european cel mai pregătit să pedepsească Moscova pare a fi Germania, ţară care este însă şi cel mai important partener comercial al Moscovei de pe bătrânul continent.Cu toate acestea, ministrul german de Finanţe spune fără echivoc: pacea e mai importantă decât interesele economice.
„Interesele economice nu sunt o prioritate. Prioritatea primordială este garantarea stabilității şi a păcii. Erodarea păcii şi a stabilității în lume, de altfel, reprezintă cel mai mare pericol pentru dezvoltarea economică”, a spus Wolfgang Schaeuble, ministrul de Finanțe german.
La rândul lor, germanii de rând sunt gata să facă sacrificii pentru a vedea Moscova pedepsită. 52% dintre nemţi susțin sancțiuni dure, chiar dacă asta ar însemna o creştere a şomajului.
Statele Unite ar putea anunţa la rândul lor noi sancţiuni. Oficiali americani spun că noile măsuri se impun, deoarece Moscova nu face nici un efort pentru a detensiona situaţia din estul Ucrainei, iar un episod ca cel care a dus la doborârea aeronavei Malaysia Airlines s-ar putea repeta oricând. Tot Washingtonul este cel care a făcut presiuni constante asupra europenilor să pedepsească mai dur Rusia, cel mai recent prin vocea fostei şefe a diplomaţiei americane, Hillary Clinton, care îl consideră pe Vladimir Putin vinovat de tragedia aviatică din Ucraina.
„În primul rând, cred că, dacă mai era vreun dubiu, el ar fi trebuit să dispară până acum: Vladimir Putin, indirect, prin sprijinirea rebelilor, furnizarea de tehnică militară şi, sincer, prin prezenţa forţelor speciale ruse şi agenţilor secreţi, poartă responsabilitatea pentru doborârea aeronavei. De aceea trebuie să înăsprim sancţiunile care se impun. Statele Unite au continuat să facă acest lucru. Europa a tot şovăit. Trebuie să înţeleagă că trebuie să îi ţină piept lui Vladimir Putin”, a declarat Clinton.
De cealaltă parte, Rusia rămâne pe poziţii şi nu pare prea speriată de faptul că Occidentul vrea să o izoleze economic şi politic. „Vrem să cântărim situaţia la rece. Preşedintele a spus deja că nu putem ignora aceste lucruri. Dar să cădem în isterie şi să răspundem cu aceeaşi monedă nu este demn de o ţară mare, avem un prestigiu de apărat şi ne vom comporta ca atare”, a replicat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.
Analiştii economici de la Moscova sunt mai precauţi decât ministrul rus de Externe. Un raport FMI avertizează că pierderile pe care le-ar suferi economia Rusiei în urma sancţiunilor pot depăşi 100 de miliarde de dolari- doar în acest an. În plus, un raport al serviciilor de informatii germane vorbeşte despre faptul că sancţiunile economice divizează politic Rusia. Potrivit serviciilor secrete germane, unii oligarhi, îngrijoraţi de sancţiunile Uniunii Europene, vor să pună economia înaintea frământărilor politice, aşa că ar dori să frâneze ambiţiile preşedintelui rus.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
