Pe măsură ce protestele anticorupție din Serbia intră în cea de-a 9-a lună, nu dau niciun semn că s-ar opri; dimpotrivă, își schimbă conducerea, componența și tacticile. Blocajele rutiere înlocuiesc acum mitingurile în țara condusă de Aleksandar Vucic, în timp ce protestatarii cer noi alegeri, scriu jurnaliștii BBC.
În punctul culminant al protestului de la sfârșitul săptămânii trecute, la care au participat 140.000 de persoane în Piața Slavija din Belgrad, studenții care au condus protestele, începând din noiembrie, au declarat că nu vor mai conduce manifestațiile.
Aceștia stabiliseră ca termen sâmbătă pentru ca guvernul să convoace noi alegeri. Atunci când acest termen nu a fost respectat, ei au invitat alte grupuri să preia ștafeta protestelor - și au făcut apel la o campanie de „nesupunere civilă” din partea tuturor celor care se opun conducerii președintelui Aleksandar Vucic și a Partidului său Progresist (SNS), aflat de mult timp la guvernare.
De atunci, săptămâna aceasta au apărut blocaje rutiere în orașele din Serbia, iar oamenii au amplasat coșuri de gunoi, scaune și alte bariere improvizate pentru a bloca intersecții în marile orașe, inclusiv Belgrad, Novi Sad și Nis. Asociațiile locale ale locuitorilor - cunoscute sub numele de „adunări ale cetățenilor” - au fost puternic implicate. Iar de îndată ce poliția demontează un blocaj, apare un altul în altă zonă.
Represiunea poliției declanșează reacții negative
În ultimele zile au avut loc zeci de arestări, precum și plângeri privind forța excesivă a poliției. Mai mulți studenți au fost tratați la spital, după ce membri ai Jandarmeriei au intrat, miercuri, în Facultatea de Drept a Universității din Belgrad.
De asemenea, ofițerii au arestat elevi de liceu, declanșând un protest al părinților în fața unei secții de poliție din centrul Belgradului, până când copiii lor au fost eliberați.
Mai multe voci au condamnat comportamentul polițiștilor. Plângerile asociației jurnaliștilor și ale Partidului de Centru, aflat în opoziție, au fost însoțite de declarații ale Baroului și chiar ale arhiepiscopului Bisericii Ortodoxe Sârbe, Grigorije Duric. UE, la rândul său, a denunțat „actele de ură și violență” și a făcut apel la calm.
Între timp, la Belgrad, blocajele rutiere improvizate continuă, la fel ca și haosul pentru navetiști. O rezidentă, deși a remarcat cu regret că a trebuit să meargă pe jos 5 kilometri spre locul de muncă, a descris atmosfera ca fiind, mai degrabă, o serie de petreceri de stradă decât un protest.
Însă mulți observatori se îndoiesc că această abordare va fi mai eficientă decât lunile de mitinguri, blocaje ale facultăților și greve generale timide.
Catastrofa feroviară de la Novi Sad, din 2024
Mișcarea de protest a început cu un scop relativ simplu: asigurarea răspunderii pentru catastrofa din noiembrie anul trecut, de la gara Novi Sad, când o copertină de beton de la instalația, recent renovată, din al doilea oraș al Serbiei s-a prăbușit, ucigând 16 persoane care se aflau sub aceasta.
Suflul de durere a fost instantaneu - iar indignarea a urmat rapid.
Multe dintre acestea au fost îndreptate împotriva președintelui Vucic. O mare parte a sârbilor au fost mult timp iritați de stilul său de conducere „cu o mână de fier”, de la venirea sa la putere, în 2012. Alții, însă, au acceptat controlul ferm al partidului său asupra instituțiilor de stat și a unei mari părți din mass-media, drept compensație pentru creșterea economică puternică și îmbunătățirea infrastructurii.
Dezastrul de la gară a spulberat însă acest acord tacit, remarcă jurnaliștii BBC.
„Suntem cu toții sub copertină” a fost un slogan des întâlnit pe bannere în primele zile ale protestelor. Alte sloganuri au inclus „Sânge pe mâinile voastre” și „Corupția ucide”.
Studenții universitari au preluat conducerea mișcării, cerând transparență totală cu privire la proiectul gării și urmărirea penală a celor responsabili pentru dezastru.
Lunile de proteste au forțat, în cele din urmă, demisia lui Milos Vucevic din funcția de prim-ministru. Însă acesta a fost pur și simplu înlocuit cu o altă persoană numită de Vucic, Djuro Macut - iar mișcarea de protest a obținut puține rezultate concrete în rest.
Nu se întrevede un sfârșit al mișcării de protest
Cu toate acestea, protestele au scos acum sute de mii de oameni în stradă și galvanizează mari segmente ale societății.
Un lider al opoziției, Srdjan Milivojevic, din Partidul Democrat de centru-stânga, a comparat momentul cu începutul anilor 2000, când protestele conduse de studenți împotriva celebrului președinte Slobodan Milosevic „au devenit o mișcare populară”.
Atunci, o coaliție de grupuri de interese a rezistat ferm încercărilor lui Milosevic de a manipula rezultatul alegerilor prezidențiale din septembrie 2000. Protestele în masă au forțat demisia președintelui în luna următoare și au inaugurat pentru prima dată democrația în Serbia.
Dar, în ciuda eforturilor de a „invoca spiritul zilei de 5 octombrie”, situația actuală este diferită. Președintele Vucic și partidul său rămân într-o poziție relativ confortabilă, sondajele indicând că SNS rămâne cel mai popular partid.
În urma ultimului mare miting condus de studenți, dl Vucic a declarat că „Serbia a câștigat” în fața unei încercări de „răsturnare a statului”.
Oamenii care blochează drumurile din orașele Serbiei au o viziune diferită. Ei cer schimbarea prin intermediul urnelor de vot - chiar dacă nu este deloc clar cine ar putea candida împotriva SNS. Iar președintele insistă că nu vor avea loc alegeri înainte de luna decembrie a anului viitor.
Editor : C.A.
