Cu doar trei ani în urmă, Suedia era capitala infracțiunilor cu arme de foc din Europa de Vest. Această rată era depășită doar de Albania și Muntenegru și era de zece ori mai mare decât cea din Danemarca, scrie The Times într-un articol despre cum au reușit autoritățile de la Stockholm să rezolve o problemă care implica bande periculoase.
Adolescenți de numai 13 ani erau angajați în mod obișnuit prin Telegram și alte aplicații pentru a comite asasinate la comandă sau atentate cu grenade de mână pentru bande criminale care se luptau pentru o parte din comerțul cu droguri sau chiar acționau în numele unor actori străini ostili.
În ianuarie, însă, țara nordică a înregistrat prima lună din ultimii aproape opt ani fără decese provocate de arme de foc.
Deși vremea rece și înzăpezită ar fi putut juca un rol, acest lucru a confirmat o tendință mai largă: de la vârful atins în 2022, numărul împușcăturilor din Suedia s-a înjumătățit. Acest lucru se datorează măsurilor polițienești mai dure introduse de guvernul de coaliție de dreapta care a venit la putere în acel an cu promisiunea de a acorda prioritate luptei împotriva criminalității organizate.
Legislația care introduce supraveghere electronică sporită, pedepse mai severe, anonimatul martorilor și zone de siguranță, unde poliția poate percheziționa persoane chiar dacă acestea nu sunt suspectate de nicio infracțiune, a contribuit la reducerea numărului de incidente.
Pe lângă faptul că a obținut o cooperare mai strânsă din partea platformelor de socializare pentru a elimina anunțurile de recrutare legate de bande, Stefan Hector, comisarul adjunct al poliției naționale suedeze, a declarat:
„Pe lângă prevenirea criminalității, am arestat multe persoane și le-am condamnat la închisoare. Sunt multe persoane în închisoare. Astăzi, în Stockholm, avem de trei ori mai multe decât acum doi ani. Și atunci era un nivel record.”
Între timp, poliția afirmă că unul dintre cele mai eficiente instrumente a fost o listă centralizată a celor mai puternici lideri de bande, dintre care unii conduc operațiuni din țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Hector a declarat: „Avem o listă cu numele criminalilor periculoși. Și clarificăm cine sunt acești indivizi și de ce sunt periculoși pentru Suedia, dar și faptul că, foarte probabil, ar fi dăunători pentru țara în care locuiesc.”
Această listă a început deja să dea rezultate spectaculoase. În toamnă, Mikael „Grecul” Tenezos, liderul rețelei notorii Dalen, a fost arestat în Mexic și extrădat în Suedia, unde așteaptă procesul.
Ismail Abdo, liderul unei alte rețele criminale proeminente, denumită Rumba de către poliție, a fost reținut în Turcia. Ali Shehab, o figură de rang înalt din Foxtrot, cea mai notorie dintre bandele din Suedia, a fost arestat în urmă cu câteva săptămâni în nordul Irakului.
Numărul arestărilor internaționale pe baza listei de persoane căutate de Suedia a crescut de peste trei ori, de la 78 în 2021 la 280 în 2025. Poliția suedeză s-a deplasat în Irak, Maroc și Emiratele Arabe Unite pentru a consolida legăturile și a partaja informații cu agențiile locale de combatere a criminalității.
Prim-ministrul Ulf Kristersson a avertizat că o soartă similară îi așteaptă și pe alți lideri de bande care au căutat refugiu în străinătate pentru a scăpa de autoritățile suedeze.
„Celor dintre voi care se ascund de justiția suedeză în străinătate, vreau să le spun: nu sunteți în siguranță nicăieri. Unul câte unul, infractorii suedezi sunt arestați în alte țări”, a scris el pe X.
Progresul se reflectă în statistici. Numărul împușcăturilor a scăzut cu aproape 60%, de la 391 în 2022 la 158 anul trecut. Deși în 2025 au fost înregistrate 44 de decese cauzate de arme de foc, o cifră neschimbată față de anul precedent, totalul a fost puternic influențat de un atac armat în masă în Orebro, în februarie, când un bărbat înarmat, fără legături cu lumea interlopă, a ucis zece persoane într-o școală și apoi s-a sinucis.
Problema este departe de a fi complet sub control. Săptămâna trecută, un tribunal danez a condamnat doi adolescenți suedezi la pedepse lungi cu închisoarea pentru un atac terorist. Aceștia au aruncat o grenadă de mână în apropierea ambasadei israeliene din Copenhaga, fără ca nimeni să fie rănit. Se crede că cei doi au fost angajați prin intermediul mediului interlop suedez de către Iran sau unul dintre reprezentanții săi.
Se estimează că în Suedia există aproximativ 17.500 de membri activi ai bandelor, iar alte 50.000 de persoane au legături mai slabe cu acestea.
Cu alegerile care se apropie în toamnă, coaliția de guvernare încearcă să promoveze un proiect de lege care ar da poliției puterea de a ordona companiilor de social media să elimine postările de recrutare a bandelor în termen de o oră de la notificare.
Mai controversat, guvernul a declarat că intenționează să reducă vârsta răspunderii penale de la 15 la 13 ani pentru cele mai grave infracțiuni.
Cu toate acestea, poliția se opune public acestei idei. Hector a spus că, deși înțelege necesitatea de a consolida siguranța publică, responsabilizarea penală a copiilor de 13 ani riscă să determine bandele să încerce să recruteze asasini și mai tineri. El a susținut că o soluție mai bună ar fi să se ofere tinerilor alternative mai viabile decât implicarea în bande. „Nicio persoană rațională nu vrea să vadă copii de 13 ani în închisoare”, a spus el.
Gunnar Strommer, ministrul conservator al justiției, a declarat: „Ne confruntăm cu o situație urgentă, iar măsurile pe care le luăm trebuie să reflecte gravitatea acesteia”.
Editor : B.E.
