Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a prezentat, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, discursul privind starea Uniunii Europene (SOTEU).
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Șefa Comisiei a criticat „lanțurile unanimității”
ACTUALIZARE 11:47 La finalul discursului său, Ursula von der Leyen a abordat problema spinoasă care planează asupra majorității acțiunilor UE în ultima perioadă, inclusiv asupra inițiativelor pe care le-a anunțat astăzi
„Este timpul să ne eliberăm de lanțurile unanimității și cred că trebuie să trecem la majoritatea calificată în anumite domenii, de exemplu în politica externă”, a declarat von der Leyen.
Rămâne de văzut cum vor reacționa statele membre ale UE, care până în prezent au ezitat să treacă la votul cu majoritate calificată în materie de politică externă.
Von der Leyen se ferește de controversele legate de bugetul UE
ACTUALIZARE 11:39 Von der Leyen a evitat cu grijă punctele sensibile ale propunerii sale din iulie de centralizare a următorului buget pe termen lung al UE: mai multă putere pentru Comisie, un Parlament marginalizat și reduceri masive ale subvențiilor regionale și agricole.
În schimb, ea a insistat pe aspectele mai ușor de acceptat: mai mulți bani pentru tehnologii curate, digitalizare și cercetare. Propunerea sa privind un sprijin mai puternic pentru mass-media și condiționalități mai stricte în materie de stat de drept a stârnit reacții negative din partea unor grupuri marginale, dar a fost bine primită de majoritatea celor prezenți în sală.
Cea mai controversată abordare a sa a fost cea privind finanțarea agriculturii. Ea a insistat că sprijinul „restricționat” poate fi suplimentat de statele membre și că „agricultorii au nevoie de o concurență loială”.
Parlamentul nu este însă de acord. Chiar ieri, principalii deputați europeni implicați în negocierile bugetare au declarat că planul său ar submina concurența loială între agricultori, potrivit Euractiv.
Von der Leyen apără regulile tehnologice ale UE
ACTUALIZARE 11:17 În timp ce apăra acordul comercial pe care l-a încheiat cu SUA, von der Leyen a subliniat că Europa își va stabili întotdeauna propriile reguli în domeniul tehnologiei. Ea s-a referit în mod clar la presiunea exercitată de Trump asupra UE, în special în ceea ce privește Legea serviciilor digitale și taxele digitale ale blocului.
„Fie că este vorba de mediu sau de reglementarea digitală, noi stabilim propriile noastre standarde, noi stabilim propriile noastre reglementări”, a afirmat ea.
Mașinile, „mândria Europei”
ACTUALIZARE 11:12 Von der Leyen a sugerat că, până la urmă, mașinile diesel și pe benzină s-ar putea să nu fie interzise în UE începând cu 2035.
Având în vedere că mașinile sunt „mândria Europei”, Bruxellesul „se pregătește să revizuiască termenul de 2035”, a afirmat ea.
Recent, cancelarul german Friedrich Merz a sugerat că anul-limită 2035 ar trebui revizuit, iar premierul bavarez Markus Söder i s-a alăturat.
Von der Leyen a propus, de asemenea, o inițiativă privind autoturismele mici și accesibile, care ar fi rezervată mașinilor „curate, eficiente și ușoare”, construite în „Europa, cu lanțuri de aprovizionare europene”.
„Pachet de măsuri” privind Israelul
ACTUALIZARE 10:56 După luni de ezitare în ceea ce privește luarea de măsuri împotriva Israelului, Ursula von der Leyen a anunțat că va propune acum un „pachet de măsuri pentru a găsi o soluție”.
Acesta ar include:
- oprirea plăților, cu excepția celor destinate societății civile
- sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți
- suspendarea parțială a acordului de asociere în ceea ce privește chestiunile comerciale
- înființarea unui grup de donatori pentru reconstrucția Gazei
„Sunt conștientă că va fi dificil să găsim majorități”, a recunoscut ea, totuși.
Miniștrii de Externe ai UE, reuniți informal în urmă cu două săptămâni, au încercat să depășească profundele divergențe privind răspunsul blocului la războiul Israelului în Gaza, dar sancțiunile rămân o perspectivă îndepărtată.
Critici voalate la adresa lui Donald Trump
ACTUALIZARE 10:50 „Imaginile din Alaska nu au fost ușor de digerat”, a declarat președinta Executivului UE, referindu-se la întâlnirea lui Trump cu omologul său rus din SUA, în luna august.
Dar „liderii europeni au mers la Washington pentru a-l susține pe Zelenski și pentru a obține angajamente. De atunci s-au înregistrat progrese reale”.
Rusia trebuie să plătească
ACTUALIZARE 10:46 Referindu-se la modul în care Europa vrea să finanțeze Ucraina pe termen lung, von der Leyen a afirmat: „Acesta este războiul Rusiei. Și Rusia este cea care ar trebui să plătească”, nu contribuabilii europeni.
„De aceea trebuie să lucrăm urgent la o nouă soluție pentru finanțarea efortului de război al Ucrainei pe baza activelor rusești imobilizate”, a adăugat von der Leyen.
Comisia Europeană lucrează la acest proiect de ceva timp, dar până în prezent nu a prezentat nicio propunere.
„Activele în sine nu vor fi atinse. Iar riscul va trebui suportat colectiv”. Von der Leyen a subliniat, de asemenea, că „Ucraina va rambursa împrumutul numai după ce Rusia va plăti despăgubirile”.
Președinta Comisiei a solicitat exercitarea unei presiuni mai mari asupra Rusiei pentru a o determina să se așeze la masa negocierilor.
„Avem nevoie de mai multe sancțiuni”, a afirmat ea, în timp ce statele membre negociază cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al blocului.
Ea a semnalat noi măsuri pentru a tăia sursa de energie a Moscovei: „Ne concentrăm în special pe eliminarea mai rapidă a combustibililor fosili ruși. Ne uităm la flota fantomă și la țările terțe”.
Europa este solidară cu Polonia, afirmă von der Leyen
ACTUALIZARE 10:43 După ce a vorbit despre atitudinea președintelui rus Vladimir Putin față de negocierile de pace, von der Leyen și-a exprimat solidaritatea cu Polonia pentru incidentul cu dronele din noaptea trecută.
Într-o escaladare fără precedent, avioanele de vânătoare poloneze și ale NATO au doborât aseară o serie de drone care încălcaseră spațiul aerian polonez în timpul unui atac rus asupra Ucrainei.
„Ambiție, unitate și urgență”
ACTUALIZARE 10:38 Ursula von der Leyen a început în forță discursul său privind starea Uniunii Europene. „Ne luptăm pentru o Europă liberă și independentă”, a declarat președinta Comisiei.
Von der Leyen a prezentat o temă geopolitică amplă, bazată pe trei cuvinte cheie: „ambiție, unitate și urgență”.
Ea a folosit cuvântul „putere” de trei ori în primele minute ale discursului, prezentând amploarea provocărilor cu care se confruntă Europa.
În ceea ce privește Ucraina, Ursula von der Leyen a început cu povestea emoționantă a unui băiețel și a modului în care acesta a reușit să se întoarcă acasă din teritoriile ocupate de Rusia. Pe fondul acestei povești, șefa Executivului a anunțat că UE, împreună cu Ucraina și alți parteneri, va „găzdui un summit al Coaliției internaționale pentru returnarea copiilor ucraineni”.
„Fiecare copil răpit trebuie să se întoarcă acasă”, a afirmat von der Leyen. Este un punct pe care l-a subliniat cu insistență și în discuțiile purtate cu Donald Trump în urmă cu două săptămâni la Washington, împreună cu alți lideri europeni.
Primul discurs despre starea UE în al doilea mandat
Știrea inițială. Intitulat „De la promisiune la progres”, discursul din 10 septembrie este primul de acest fel de la preluarea de către Ursula von der Leyen a celui de-al doilea mandat de preşedintă a Comisiei, în decembrie 2024.
Fiecare discurs SOTEU prezintă un bilanţ al activităţii, dar şi viziunea preşedintelui şi iniţiativele majore pentru anul următor.
Starea Uniunii (SOTEU) este un discurs anual rostit de preşedintele Comisiei Europene în faţa Parlamentului European, fiind considerat un moment important al democraţiei UE şi o oportunitate de a reflecta asupra anului trecut, de a prezenta priorităţile UE sau de a anunţa noi iniţiative.
Discursul este urmat de o dezbatere cu deputaţii din Parlamentul European (PE), prin care eurodeputaţii au ocazia de a examina activitatea Comisiei Europene cu privire la aspecte cheie şi de a adresa întrebări care îi preocupă pe cetăţenii europeni.
Dezbaterea din PE va fi transmisă în direct pe site-ul Parlamentului, începând cu ora 10:00 (ora României).
Discursul privind starea Uniunii se va concentra, în acest an, pe provocările globale întâmpinate de UE, inclusiv relaţiile cu SUA, sprijinul continuu al UE pentru Ucraina în războiul său împotriva agresiunii ruse, apărarea şi securitatea europeană, următorul buget multianual post-2027 al Uniunii Europene, prosperitatea şi competitivitatea durabile şi modalităţile de protejare a democraţiei şi a valorilor fundamentale ale UE.
Noua realitate geopolitică, concurenţa economică, criza energetică, inflaţia, fenomenele meteorologice extreme sunt principalele provocări pe care noua Comisie von der Leyen le-a abordat de la începutul mandatului, la 1 decembrie 2024.
Discursul privind starea Uniunii va fi structurat în jurul unor teme precum:
- O Uniune competitivă şi prosperă;
- O Uniune sigură, pregătită să se apere;
- Un partener global de încredere;
- O Europă democratică, cu un buget pregătit pentru viitor;
În privinţa unei „Europe competitive şi prospere”, Comisia arată că a elaborat şi prezentat, în ianuarie 2025, o busolă pentru competitivitate, care indică o economie modernă, decarbonizată şi care are ca scop stimularea creşterii economice a Uniunii. De asemenea, se arată că executivul comunitar a luat măsuri pentru a asigura independenţa energetică şi accesibilitatea preţurilor şi a diversificat parteneriatele comerciale.
Cu privire la pilonul „O Uniune sigură, pregătită să se apere”, Comisia arată că o condiţie prealabilă esenţială pentru prosperitate este pacea şi securitatea pe continentul european şi că Europa a înţeles că trebuie să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. În acest scop, executivul a propus un plan de pregătire pentru 2030 pentru a contribui la stimularea cheltuielilor naţionale pentru apărare şi la eliminarea lacunelor în materie de capabilităţi militare. Între instrumentele adoptate în domeniul apărării, Comisia aminteşte: facilitatea Readiness 2030 şi Acţiunea de securitate pentru Europa SAFE.
Cu privire la „Europa, ca partener global de încredere”, Comisia precizează că a luat măsuri concrete pentru a reduce dependenţele şi pentru consolidarea reţelei de parteneri de încredere. Astfel, parteneri din întreaga lume - din Regatul Unit până în India şi din Asia de Sud-Est până în America de Sud - apelează la UE ca la un partener previzibil, fiabil şi echitabil cu care să facă afaceri.
Prin tema „O Europă democratică, cu un buget pregătit pentru viitor”, Comisia subliniază că a formulat un buget pe termen lung modernizat, care va permite o mai bună reacţie la crizele emergente.
Cel mai recent discurs privind starea Uniunii a fost susţinut de către Ursula von der Leyen la 3 septembrie 2023, în cadrul primului său mandat la şefia Comisiei Europene.
SOTEU din 2023 s-a concentrat pe teme precum Pactul verde european, competitivitatea economică, inteligenţa socială, digitală şi artificială, migraţia, sprijinul pentru Ucraina. Discursul a făcut referire şi la importanţa alegerilor ce urmau să aibă loc în 2024, preşedinta Comisiei menţionând că momentul alegerilor este o oportunitate de a câştiga încrederea europenilor, pentru a putea da un răspuns aspiraţiilor şi temerilor lor.
„Uniunea noastră de astăzi reflectă viziunea celor care au visat la un viitor mai bun după cel de Al Doilea Război Mondial. Un viitor în cadrul unei Uniuni în care naţiunile, democraţiile şi popoarele colaborează pentru a se bucura împreună de pace şi prosperitate. Ei au crezut că Europa este răspunsul la chemarea istoriei. Când vorbesc cu noua generaţie de tineri, văd la ei aceeaşi viziune a unui viitor mai bun. Aceeaşi dorinţă arzătoare de a construi ceva mai bun. Aceeaşi convingere că, într-o lume a incertitudinilor, Europa trebuie să răspundă din nou la chemarea istoriei.”, a arătat Ursula von der Leyen, în discursul său din 2023.
Editor : Ș.R.
