De la tezaurul din Villena la bijuteriile coroanei Franței: Cum a ajuns furtul de artefacte istorice o afacere atât de profitabilă

Prețul unei uncii de aur a devenit de cinci ori mai mare decât era în urmă cu 9 ani, ceea ce a făcut ca jefuirea muzeelor să fie din nou o afacere foarte profitabilă pentru hoți. Muzeele din Europa care au obiecte de aur sunt nevoite să își îmbunătățească măsurile de securitate de teamă să nu ajungă ținta găștilor de infractori violenți ce nu ezită să folosească explozibili pentru a fura artefacte istorice extrem de valoroase.

În ultimele patru luni, cel puțin trei muzee din Spania au fost jefuite, în Villena, Badajoz și Albacete. Toate au pierdut colecții neprețuite de artefacte antice realizate din aur.

Pe data de 4 aprilie 1921, o coroană votivă care a aparținut cândva Regelui Suintila al vizigoților a fost furată din Palatul Regal din Madrid. Poliția nu i-a găsit niciodată pe hoți.

Coroana făcea parte din așa-numitul Tezaur de Guarrazar. Această colecție de coroane și cruci, toate făcute din aur și pietre prețioase, aparținuse regilor vizigoți care au condus Peninsula Iberică între secolele V-VIII.

Multe dintre aceste piese au fost vândute apoi argintarilor din orașul Toledo și topite. Piesele recuperate se află acum expuse în Muzeul Național de Arheologie al Spaniei și în Muzeul Cluny din Paris.

Un secol mai târziu, aceste evenimente au început să se repete, dar într-un context diferit. Hoții au furat obiecte de aur cu o valoare culturală uriașă, care sunt practic imposibil de vândut, chiar și pe piața neagră, relatează El Pais.

„O creștere clară și pronunțată” a numărului de jafuri din muzee în Europa 

Ceea ce îi motivează pe hoți este prețul foarte mare al unei uncii de aur, potrivit poliției și experților în muzee și arheologie. Tezaurul din Villena, o colecție de artefacte funerare vechi de 3.000 de ani, cântărește 10 kilograme și are o valoare aproximativă de 1,4 milioane de dolari după topire.

Jaful din Villena a avut loc în aceeași săptămână în care Europol a avertizat muzeele europene în legătură cu noile tactici folosite de hoți, care folosesc metode tot mai violente pentru a pune mână pe aceste artefacte de aur.

Numărul cazurilor raportate de jafuri din muzee a cunoscut „o creștere clară și pronunțată”, potrivit lui Yves Goriou, șef al unității de combatere a crimei organizate din cadrul Centrului European pentru Criminalitate Organizată și Gravă (ESOCC) al Europol.

Hoții au furat 220 de monede de aur din secolul al XIX-lea din muzeul din Albacete la sfârșitul lunii iulie. Cei patru hoți mascați au pătruns în muzeu pe fereastră la miezul nopții și au jefuit Sala de Arheologie, acolo unde erau ținute două colecții de monede aparținând Ministerului Culturii din Spania.

Colecțiile includeau 42 de piese din timpul domniilor lui Carol al III-lea, Carol al IV-lea și Isabela a II-a.

De la muzeul din Badajoz, hoții au furat 149 de monede ce făceau parte din Tezaurul din Villanueva, o colecție de monede descoperite în orașul Villanueva de la Serena în 1987.

Jaful a avut loc în dimineața zilei de 25 aprilie. Hoții au intrat printr-o ușă secundară, au forțat un grilaj de securitate și au spart vitrina în care erau expuse monedele. Poliția a ajuns imediat ce s-a declanșat alarma. La fel ca în Villena și Badajoz, toate obiectele au fost furate.

Hoții au reușit să jefuiască unele din cele mai bine păzite muzee din Europa

„Găsirea echilibrului corect între protejarea patrimoniului cultural și asigurarea accesului public este o adevărată provocare”, a spus Goriou, precizând că „muzeele fac, probabil, tot ce pot, ținând cont de constrângerile bugetare și de faptul că, prin definiție, ele sunt deschise publicului.”

În ciuda măsurilor stricte de siguranță impuse pentru protejarea Tezaurului de Villena, hoții au furat artefactele în mai puțin de patru minute, intrând printr-o fereastră laterală. Hoții au lăsat în urmă doar câteva obiecte făcute din argint sau fier întrucât aveau o valoare monetară scăzută.

Cu toate acestea, una dintre ele – o brățară simplă din fier – este considerată a fi cel mai valoros obiect din colecție: a fost realizată din minereu obținut dintr-un meteorit într-o vreme când locuitorii Peninsulei Iberice nu cunoșteau astfel de materiale.

Pentru hoți, este foarte simplu să cerceteze zona înainte să o jefuiască. „Cumpărând un bilet cu câțiva euro, ei pot accesa muzeul și pot verifica ferestrele, ieșirile, camerele de supraveghere, vitrinele și măsurile de securitate care sunt implementate”, a spus expertul Europol pentru El Pais.

Sistemul de securitate al Muzeului Villena era aproape la cel mai înalt nivel. Doar infrastructura critică, instalațiile militare și nucleare și locurile în care sunt depozitate materiale explozibile sunt mai bine protejate.

Unul dintre cele mai spectaculoase jafuri a avut loc în octombrie 2025 la Muzeul Luvru din Paris, atunci când hoții au furat bijuteriile coroanei Franței.

Un alt exemplu este furtul din ianuarie 2025 a coifului de aur de la Coțofenești și alte trei brățări dacice. Obiectele din tezaurul dacic fuseseră împrumutate Muzeului Drents din Olanda. Hoții au pătruns în muzeu după ce au detonat explozibili.

Negustorii de piese de artă, casele de licitație și alți agenți de pe piața de artă „nu au nicio obligație legală să verifice proveniența unei opere sau să facă verificări, precum consultarea bazelor de date cu opere de artă furate, înainte să facă o cumpărare”, a explicat Goriou.

Cu toate că tezaurul din Villena era asigurat, nicio sumă de bani nu va putea înlocui „o colecție atât de spectaculoasă”, a spus și un expert din cadrul Consiliului Superior pentru Cercetare Științifică al Spaniei.

Editor : Raul Nețoiu