Planurile de reintroducere a serviciului militar în Germania stagnează pe fondul unei dispute de ultim moment între partidele de la guvernare. Un compromis, care urma să includă posibilitatea unei recrutări obligatorii, a fost respins. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că dorește ca Germania să aibă cea mai puternică armată convențională din Europa. Marți seara, însă, conferința de presă în care urmau să fie anunțate propunerile a fost anulată brusc, înaintea prezentării proiectului de lege în Parlament, joi. Ministrul apărării, Boris Pistorius, a negat acuzațiile că ar fi „torpilat” planurile, anunță BBC.
În ciuda faptului că este cea mai mare economie a UE, armata germană a fost slab finanțată timp de decenii după sfârșitul Războiului Rece. Berlinul se grăbește acum să crească cheltuielile și personalul, avertizând că membrii alianței occidentale NATO trebuie să se pregătească pentru un posibil atac rus în următorii patru ani.
Cu toate acestea, serviciul militar rămâne o chestiune sensibilă din punct de vedere politic. O parte semnificativă a societății germane rămâne profund sceptică față de recrutarea obligatorie și reînarmare, având în vedere consecințele catastrofale ale remilitarizării din secolul al XX-lea.
Cu toate acestea, un sondaj recent, realizat de Forsa pentru Stern, a sugerat că 54% dintre localnici sunt în favoarea serviciului obligatoriu, în timp ce 41% se opun acestuia. Opoziția a crescut la 63% în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani.
Planuri de majorare a forțelor armate
Germania dorește să-și extindă forțele armate de la 183.000 de militari activi în prezent la 260.000 până în 2035, plus 200.000 de rezerviști. Conform proiectului de planuri anunțat în această vară, tinerii de 18 ani vor fi rugați să completeze un chestionar online despre trecutul lor și disponibilitatea de a servi cel puțin șase luni. Completarea chestionarului va fi obligatorie pentru bărbați, dar opțională pentru femei.
Guvernul, format din partidul conservator CDU/CSU al lui Merz și partidul social-democrat de centru-stânga SPD, a convenit în tratatul de coaliție să reintroducă serviciul militar, care ar fi voluntar „la început”. Cu toate acestea, politicienii CDU - inclusiv cancelarul Merz - și-au exprimat din ce în ce mai mult îngrijorarea că un sistem pur voluntar nu va fi suficient.
Săptămâna aceasta, negociatorii celor două partide din coaliție au ajuns la un compromis complicat care, potrivit mass-media germane, ar fi implicat un proces în mai multe etape. Detaliile nu sunt pe deplin clare, dar rapoartele sugerează că, dacă nu s-ar înscrie suficienți absolvenți de liceu, s-ar putea recurge la un sistem de tip loterie.
O selecție de tineri ar putea fi chemată la un examen medical sau chiar la serviciul militar obligatoriu, dacă ar fi necesar, în cazul în care obiectivele de recrutare nu ar fi atinse. Cu toate acestea, în rândurile SPD există rezistență față de orice formă de serviciu obligatoriu. Ministrul apărării din SPD, Boris Pistorius, susține cu tărie ambițiile de consolidare a armatei, dar consideră că ultimele planuri sunt nepractice.
Citește și ANALIZĂ Cum încurcă trecutul nazist Germania să doboare dronele rușilor (Politico)
În loc de o loterie, el a susținut propunerile ca toți tinerii eligibili să fie supuși unui examen medical începând din iulie 2027, astfel încât Bundeswehr (n.r. Armata) să aibă o imagine clară a forței de muncă disponibile. Pistorius a minimizat impasul politic și a insistat că o nouă lege va fi adoptată la timp pentru a intra în vigoare de anul viitor.
Propunerile sale inițiale, care se concentrează pe recrutarea voluntară, sunt acum așteptate să fie prezentate joi, dar vor fi probabil supuse unor dezbateri aprinse. Ministerul Apărării din Germania se confruntă cu o provocare logistică gigantică în ceea ce privește construirea infrastructurii necesare pentru a răspunde ambițiilor sale militare extinse.
În 2011, Germania a suspendat serviciul militar obligatoriu. Tinerii aveau posibilitatea să aleagă între a servi în armată sau, dacă erau obiectorii de conștiință, să opteze pentru muncă socială.
Editor : C.A.