Europa ar putea supraviețui fără sprijinul militar al Statelor Unite, dar ar fi nevoie de un sfert de secol pentru a-i înlocui pe americani și ar costa până la 1.000 de miliarde de dolari, potrivit unui nou raport, citat de Politico.
Un studiu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), publicat joi, a constatat că o ipotetică retragere a Statelor Unite din Europa i-ar lăsa pe membrii NATO de pe bătrânul continentul vulnerabili la o amenințare rusă și în fața unor„alegeri dificile” privind modalitățile prin care ar putea umple ulterior imensele goluri.
Costurile înlocuirii echipamentelor și personalului american s-ar ridica la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, pe o perioadă de 25 de ani, potrivit studiului. Aceasta include costuri unice de achiziție cuprinse între 226 și 344 de miliarde de dolari - în funcție de calitatea echipamentelor achiziționate - și cheltuieli suplimentare asociate cu întreținerea, personalul și sprijinul militar, conform Politico.
Cel mai scump element de pe lista de cumpărături ar fi 400 de avioane tactice de luptă, urmate de 20 de distrugătoare și 24 de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune.
De asemenea, IISS a estimat că, în cazul unei operațiuni militare la scară largă pentru a contracara un atac rusesc, costul înlocuirii personalului american (n.r. estimat la 128.000 de militari) ar depăși 12 miliarde de dolari.
Evaluarea nu include alte lacune, al căror cost este mai greu de cuantificat. Acestea includ comanda și controlul, coordonarea, spațiul, informațiile și supravegherea, precum și costul armelor nucleare.
De asemenea, europenii ar trebui să ocupe anumite posturi de conducere, cum ar fi cel de comandant suprem al forțelor aliate în Europa - comandantul NATO pe continent și a doua cea mai înaltă funcție militară. Fără SUA, ar trebui, de asemenea, să intensifice eforturile de coordonare diplomatică.
Mai ușor de spus decât de făcut
Umplerea golului lăsat de SUA în Europa ar necesita o combinație de timp, angajament politic pe termen lung și investiții mai ambițioase, scriu jurnaliștii americani.
Dar chiar și cu o bunăvoință politică nelimitată și cu banii necesari, industria europeană nu ar avea, pe termen scurt, capacitatea de a face față cererii crescute, potrivit IISS. Producătorii de arme s-ar confrunta cu blocaje în lanțul de aprovizionare, cu un deficit de lucrători calificați și constrângeri financiare sau de reglementare.
Cel mai probabil, visul de „a cumpăra european”, promovat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu se va materializa pentru o vreme. Chiar dacă achizițiile se intensifică în sectorul terestru, alte sectoare, cum ar fi cel naval și aerospațial, au înregistrat investiții foarte reduse. În unele domenii, cum ar fi artileria cu rachete sau avioanele de luptă cu observabilitate redusă, achizițiile locale pur și simplu nu sunt o opțiune, remarcă jurnaliștii de peste ocean.
Totuși, în ciuda dependenței continue a Europei de furnizorii militari americani, există semne de progres.
În urma analizei efectuate de institut cu privire la anumite proceduri de achiziții publice, licitate între februarie 2022 și septembrie 2024, s-a constatat că 52% din valoarea acestora a fost atribuită furnizorilor europeni, comparativ cu 34% pentru Statele Unite. Potrivit autorilor raportului, tendința de a „cumpăra european” este susceptibilă de a câștiga teren.
Europa cheltuiește mai mult decât înainte pentru a se apăra
În urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, mai multe țări NATO și-au intensificat eforturile pentru a atinge sau depăși obiectivul alianței de a cheltui cel puțin 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a fost, de asemenea, un avantaj neașteptat pentru susținătorii apărării europene. Cerințele președintelui ca aliații europeni să contribuie mai mult la NATO - și sugestia sa că SUA ar putea renunța la angajamentele sale de apărare față de continent - au pus la îndoială fiabilitatea Americii ca aliat. Acest lucru face ca ideea unei „apărări cu adevărat europene”, susținută de președintele francez Emmanuel Macron, să fie mai atrăgătoare.
Cu toate acestea, guvernele aflate în criză de lichidități au o marjă de manevră limitată pentru a cheltui mai mult pentru apărare, menținându-și, în același timp, sub control datoriile naționale, remarcă Politico.
În plus, tensiunile din țări precum Spania și Italia, care se luptă cu finanțe publice restrânse, sugerează că opoziția publică față de creșterea cheltuielilor militare ar putea fi, de asemenea, un obstacol dacă Europa este lăsată pe cont propriu.
Editor : C.A.
