Elvețienii vor decide pe 27 septembrie dacă neutralitatea țării trebuie consolidată prin reguli mai stricte. Inițiativa ar limita posibilitatea guvernului de a impune sancțiuni economice și de a coopera militar cu NATO, într-un moment în care statutul tradițional al Elveției este tot mai intens dezbătut, anunță Reuters.
Alegătorii elvețieni sunt chemați la urne pe 27 septembrie pentru a decide dacă țara trebuie să adopte o formă mai restrictivă a neutralității, care ar limita inclusiv posibilitatea de a impune sancțiuni economice sau de a coopera cu NATO, informează Reuters.
Referendumul are loc pe fondul unei dezbateri tot mai intense privind statutul de neutralitate al Elveției, după ce Berna s-a aliniat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei din 2022.
În cadrul campaniei pentru referendum au apărut în mai multe zone ale țării postere cu porumbei ai păcii și mesaje prin care alegătorii sunt îndemnați să respingă războiul. Campania este susținută de Kremlin, potrivit Reuters, iar criticii avertizează că adoptarea unor reguli mai stricte privind neutralitatea ar putea îndepărta Elveția de vecinii săi europeni.
Sondajele indică, pentru moment, o respingere a propunerii. Un recent sondaj de opinie arată că 62% dintre alegători se opun inițiativei, în timp ce 36% o susțin. Diferența s-ar putea însă reduce pe măsură ce campania se intensifică înaintea referendumului.
Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional din 1815 și reprezintă una dintre caracteristicile fundamentale ale politicii externe a țării. Statutul a permis Elveției să rămână în afara celor două războaie mondiale din secolul XX.
Susținătorii inițiativei consideră însă că neutralitatea tradițională a fost erodată de deciziile luate de autoritățile de la Berna după începutul războiului din Ucraina.
Christoph Blocher, politician experimentat și susținător al Partidului Popular Elvețian (SVP), formațiune care sprijină campania pentru o neutralitate mai strictă, susține că adoptarea sancțiunilor împotriva Rusiei a pus sub semnul întrebării statutul tradițional al țării.
„Elveția nu a avut un război timp de 200 de ani pentru că a rămas permanent înarmată și neutră”, a declarat Blocher pentru Reuters.
Elveția a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei după invazia Ucrainei, aliniindu-se în mare parte măsurilor impuse de Uniunea Europeană. Pentru susținătorii unei neutralități stricte, această decizie reprezintă o îndepărtare de politica tradițională a țării.
Termenii neutralității elvețiene nu sunt prevăzuți explicit în Constituție. Cadrul juridic este definit, între altele, prin Convențiile de la Haga din 1907, care stabilesc obligațiile statelor neutre, inclusiv aceea de a nu permite utilizarea teritoriului lor în scopuri militare și de a păstra imparțialitatea față de statele aflate în conflict.
Blocher, care a condus în trecut campania împotriva unei apropieri mai strânse a Elveției de Uniunea Europeană, susține că politica actuală a guvernului subminează neutralitatea.
În opinia sa, Rusia consideră deja Elveția parte a taberei occidentale din cauza sancțiunilor impuse Moscovei.
„În termeni juridici, «neutralitate flexibilă» înseamnă absolut niciun fel de neutralitate”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a criticat pe rețelele sociale alinierea Elveției la sancțiunile adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei.
De cealaltă parte, specialiștii în politică externă avertizează că transformarea neutralității într-o regulă constituțională rigidă ar putea limita capacitatea guvernului de a reacționa la evoluțiile internaționale.
Citește și: În ciuda războiului, rețelele pro-ruse rămân active în Elveția. Ce bani alimentează economia de război
Laurent Gotschel, profesor de politologie la Universitatea din Basel, consideră că mesajele folosite în campania pentru referendum pot fi atractive pentru alegătorii care nu cunosc în detaliu modul în care funcționează neutralitatea elvețiană.
„Neutralitatea nu este o dogmă. Pentru Elveția este justificat să fie neutră, dar modul în care gestionează acest lucru ar trebui să fie la discreția guvernului și nu fixat în Constituție”, a explicat Gotschel.
Referendumul din 27 septembrie va arăta astfel dacă majoritatea elvețienilor consideră că neutralitatea tradițională a țării trebuie protejată prin restricții constituționale mai stricte sau dacă actualul sistem, care lasă guvernului o anumită libertate de decizie în politica externă, trebuie menținut.
Editor : C.A.
