Donald Trump face dezastru, iar Europa este chemată să repare situația sau, cel puțin, să plătească un preț piperat pentru a face față problemei. Acesta este scenariul de care se teme Uniunea Europeană că se va repeta și în cazul Strâmtorii Ormuz, după ce președintele SUA a anunțat un armistițiu temporar cu Iranul, au declarat pentru Politico cinci diplomați și oficiali ai UE.
Nu numai că Franța, Germania și Marea Britanie ar putea fi acum nevoite să plătească pentru o operațiune costisitoare de escortare a navelor și de deminare a Strâmtorii Ormuz, dar navele lor comerciale ar putea fi, de asemenea, nevoite să plătească taxe mari, care nu existau înainte de război, doar pentru privilegiul de a trece prin strâmtoare.
Trump a declarat miercuri că ia în considerare o „asociere în participațiune” cu Iranul și Omanul pentru a percepe o taxă de trecere.
La aceasta se adaugă faptul că facturile la energie ale Europei vor rămâne probabil ridicate timp de săptămâni sau chiar luni, dacă încetarea focului se menține, iar tendința devine clară: Europenii să plătească din ce în ce mai mult doar pentru a rămâne parte a unei alianțe transatlantice care a devenit extrem de imprevizibilă.
„Este un tipar”, a declarat Nacho Sanchez Amor, un parlamentar socialist spaniol care face parte din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European.
„În Gaza, vom plăti pentru reconstrucție. În Ucraina, plătim pentru război - practic singuri, în acest moment. Acum s-ar putea să trebuiască să plătim pentru a elibera Strâmtoarea Ormuz. NATO ar trebui să se bazeze pe loialitate reciprocă. Dar nu așa funcționează”, adaugă acesta.
Următoarea mare provocare
În orele care au urmat anunțului făcut de Trump marți seara, ora Washingtonului, privind acordul de încetare a focului, renunțând la amenințările de anihilare totală a Iranului, liderii UE au salutat victoria diplomației. Acordul încheiat în ultima clipă a adus o „mult așteptată” detensionare a situației, a scris președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe rețelele sociale.
Însă, chiar în timp ce răsuflau ușurați, liderii se pregăteau pentru următoarea mare provocare: cum să redeschidă Strâmtoarea Ormuz. Președintele francez Emmanuel Macron, care a avut divergențe cu Trump pe tema războiului, a declarat miercuri că un grup de 15 țări, printre care și Franța, va „facilita reluarea traficului maritim” prin strâmtoare „odată ce vor exista condițiile necesare”.
Însă chiar și distribuite între marile puteri navale, inclusiv Australia și Marea Britanie, care nu fac parte din UE, costurile unei astfel de operațiuni ar fi considerabile, notează Politico. Operațiunea Earnest Will, condusă de SUA, care a implicat protejarea petrolierelor kuweitiene de atacurile iraniene în 1987-1988, a costat națiunile aliate participante câteva sute de milioane de dolari, probabil peste 1 miliard de dolari, dacă se ține cont de inflație.
Într-o declarație făcută miercuri, ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, a menționat, de asemenea, necesitatea redeschiderii strâmtorii. Însă comentariile sale au subliniat mai degrabă necesitatea unei „rezolvări rapide a conflictului” decât a escortelor navale și a operațiunilor de deminare.
„Europa nu are putere să se impună”
Imediat după ce Trump a anunțat încetarea focului, premierul britanic Keir Starmer și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, au plecat spre Orientul Mijlociu pentru a încerca să transforme armistițiul de două săptămâni într-unul permanent.
Starmer va purta „discuții suplimentare privind eforturile practice de restabilire a libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz” cu mai mulți lideri din Golf, a declarat biroul său, în timp ce Kallas urmează să se întâlnească cu ministrul de Externe al Arabiei Saudite și cu șeful Consiliului de Cooperare al Golfului, Jasem Al Budaiwi.
„Esential este ca acest armistițiu sa se mențină”, a declarat un diplomat al UE sub protecția anonimatului. „Angajamentul Franței, Germaniei, Regatului Unit și al altor țări de a elibera strâmtoarea nu este un cec în alb. Suntem gata să ajutăm, în condițiile potrivite”, a subliniat diplomatul.
Dacă nu va fi necesară nicio operațiune de deminare, Europa va continua probabil să resimtă încă o perioadă de timp efectele războiului asupra aprovizionării cu energie și asupra piețelor.
Întrebat cât de repede vor scădea prețurile la benzină în urma unui armistițiu, un purtător de cuvânt al guvernului francez a declarat: „Sunt prudent. Am auzit deja anunțuri privind scăderi de prețuri care nu se reflectă (n.r în facturile consumatorilor)”.
Este probabil ca acestă atitudine prudentă să se regăsească și la o reuniune informală a liderilor europeni care va avea loc la sfârșitul acestei luni la Nicosia, în Cipru. Pe lângă consecințele războiului din Iran, aceștia vor discuta despre modalitățile de finanțare a Ucrainei.
Concluzia, potrivit diplomatului UE, este că Europa încă suferă de pe urma efectelor slăbiciunii sale relative pe scena mondială.
„Nu avem puterea, în sensul clasic al cuvântului, de a ne impune voința asupra lumii”, a spus diplomatul. „Rămânem blocați încercând să negociem și să ne folosim influența pentru a ieși din situații și a minimiza efectele”, conchide acesta.
Editor : C.L.B.
