Aproape jumătate dintre adolescenţii din România consideră că petrec prea multe ore în faţa ecranelor, iar peste o treime spun că utilizarea reţelelor sociale este excesivă, arată datele unui nou Eurobarometru privind impactul utilizării excesive a ecranelor şi al reţelelor sociale asupra sănătăţii mintale a tinerilor, publicat marţi.
Fenomenul este răspândit la nivelul întregii Uniuni Europene, unde 41% dintre adolescenţi declară că petrec prea mult timp în faţa ecranelor, iar 39% consideră excesiv timpul petrecut pe reţelele sociale.
Potrivit studiului, 44% dintre adolescenţii români cu vârste între 13 şi 18 ani afirmă că petrec prea mult timp în faţa ecranelor, iar 38% au aceeaşi percepţie în ceea ce priveşte utilizarea reţelelor sociale.
În privinţa impactului reţelelor sociale asupra vieţii tinerilor, 28% dintre respondenţi consideră că acesta este pozitiv, 34% îl apreciază drept negativ, iar 37% spun că efectele sunt neutre. Când se referă la propria stare de bine, 41% dintre adolescenţi afirmă că reţelele sociale au un impact pozitiv asupra sănătăţii lor mintale, în timp ce 21% spun că efectele sunt negative.
Sondajul relevă şi o serie de probleme cu care s-au confruntat adolescenţii în ultima lună. O treime dintre respondenţi (33%) au acuzat oboseala ochilor, iar acelaşi procent a declarat că a avut o alimentaţie mai puţin sănătoasă decât de obicei. Totodată, 31% s-au simţit obosiţi sau copleşiţi, 31% au avut probleme cu somnul, 28% au întâmpinat dificultăţi de concentrare, 27% au avut dureri de cap, iar un sfert dintre tineri (25%) au spus că nu au avut suficient timp pentru hobby-uri şi alte activităţi recreative.
Datele arată şi o expunere ridicată la riscurile din mediul online. În ultimele trei luni, 44% dintre adolescenţii români au întâlnit conţinut generat de inteligenţa artificială pe care l-au considerat dificil de identificat. De asemenea, 39% au văzut informaţii false sau înşelătoare şi tot 39% au fost expuşi promovării jocurilor de noroc pe reţelele sociale. Aproape o treime (32%) au observat promovarea unor produse nesănătoase, precum alcoolul sau alimentele cu un conţinut ridicat de zahăr şi grăsimi.
În acelaşi timp, unul din patru adolescenţi (25%) spune că s-a confruntat cu situaţii de hărţuire în mediul online sau a fost martor la astfel de situaţii, iar 23% au fost expuşi la conţinut violent nedorit sau la presiuni legate de felul în care ar trebui să arate ori de produsele pe care ar trebui să le cumpere.
Pentru a-şi proteja sănătatea mintală atunci când folosesc reţelele sociale, adolescenţii români spun că îşi limitează timpul petrecut online (34%), iau pauze de la platformele de socializare (33%) sau închid şi şterg anumite aplicaţii (33%). Trei din zece afirmă că discută cu un părinte, profesor sau alt adult despre experienţele lor din mediul online şi îşi limitează notificările de pe telefon.
Întrebaţi care ar fi cele mai eficiente măsuri pentru îmbunătăţirea sănătăţii mintale a tinerilor în mediul digital, respondenţii au indicat în principal mai multă educaţie în şcoli (51%), o aplicare mai bună a regulilor existente de către platformele de socializare (47%) şi introducerea unor limite sau restricţii suplimentare (46%). De asemenea, 44% consideră utile campaniile de informare destinate tinerilor, iar 40% cer un acces mai bun la serviciile de sănătate mintală.
Sondajul Flash Eurobarometer 579 a fost realizat în perioada 30 martie - 16 aprilie 2026, în rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani din statele membre ale Uniunii Europene. În România au fost intervievaţi 1.042 de adolescenţi.
Editor : M.I.
