Parlamentul European solicită consolidarea măsurilor împotriva hărțuirii cibernetice în Uniunea Europeană, avertizând că instrumentele existente, atât la nivel european, cât și național, sunt insuficiente pentru a face față creșterii fenomenului, potrivit unei rezoluții adoptate joi.
Documentul evidențiază amploarea problemei, arătând că unul din șase adolescenți declară că a fost victimă a hărțuirii cibernetice, în timp ce unul din opt recunoaște că a hărțuit alte persoane online.
Eurodeputații cer sancțiuni „eficace și disuasive” pentru infracțiunile de hărțuire cibernetică, precum și facilitarea raportării incidentelor de către victime. În același timp, aceștia solicită eliminarea lacunelor juridice la nivelul Uniunii, astfel încât amploarea și gravitatea fenomenului să fie recunoscute pe deplin.
Parlamentul cere Comisiei Europene să analizeze oportunitatea introducerii unei definiții armonizate a hărțuirii cibernetice la nivelul UE și să evalueze dacă aceasta ar trebui recunoscută ca infracțiune cu dimensiune transfrontalieră. O altă opțiune menționată este includerea faptelor motivate de ură pe lista infracțiunilor incriminate la nivel european.
De asemenea, eurodeputații își exprimă nemulțumirea față de lipsa unui cadru juridic adecvat pentru detectarea materialelor online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și cer Comisiei să acționeze rapid pentru ca platformele digitale să implementeze mecanisme voluntare de raportare.
Presiuni asupra platformelor online
Parlamentul European solicită o responsabilitate mai mare din partea platformelor online în prevenirea și combaterea hărțuirii cibernetice. Eurodeputații atrag atenția asupra unor modele de afaceri care favorizează răspândirea conținutului care incită la ură, afectând în special minorii, femeile și comunitatea LGBTIQ+. Sunt criticate și sistemele de recomandare hiperpersonalizate, despre care se consideră că amplifică vizibilitatea discursurilor de ură în detrimentul altor tipuri de conținut.
Totodată, Parlamentul cere aplicarea mai strictă a articolului 28 din Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), care vizează protecția minorilor, și solicită Comisiei să finalizeze cazurile aflate în curs. Eurodeputații se opun ferm oricăror tentative de a modifica aceste prevederi.
În contextul utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale în scopuri abuzive, precum generarea de conținut deepfake sau imagini intime fără consimțământ, Parlamentul cere respectarea obligațiilor de etichetare prevăzute de legislația europeană privind IA și reiterează necesitatea interzicerii așa-numitelor „aplicații de nudificare”.
Sprijin sporit pentru victime
Rezoluția subliniază necesitatea consolidării protecției victimelor și creșterii finanțării pentru organizațiile care le oferă sprijin. Eurodeputații cer integrarea măsurilor împotriva hărțuirii cibernetice în strategiile naționale de sănătate mintală.
Statele membre sunt îndemnate să acorde prioritate prevenției, educației și campaniilor de conștientizare, adresate în special copiilor, părinților și cadrelor didactice, precum și să implementeze rapid Directiva UE privind drepturile victimelor.
Hărțuirea cibernetică este considerată o amenințare tot mai mare la adresa siguranței online, în special pentru tineri, având efecte grave și de durată asupra victimelor. Potrivit datelor citate, 92% dintre cetățenii Uniunii Europene doresc ca autoritățile să ia măsuri în acest domeniu.
Ca răspuns la aceste preocupări, Comisia Europeană a prezentat în februarie 2026 un plan de acțiune dedicat combaterii hărțuirii cibernetice. Cu toate acestea, Parlamentul subliniază că persistă diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește reglementarea fenomenului, unele țări adoptând deja legislații specifice, precum „legea Coco” din Irlanda.
Editor : M.I.
