Europa și China, bătălie pentru influență în Balcanii de Vest
Europa şi China intră în coliziune pentru influenţa în Balcanii de Vest, regiunea care ar urma să fie următoarea etapă de extindere a blocului comunitar. Beijngul s-a infiltarat destul de bine în zonă şi, prin diverse proiecte, a făcut captive câteva ţări. Pur şi simplu devin dependente şi trebuie să facă multe concesii apoi. Altele abia intră în mirajul chinezesc şi Bruxelles-ul încearcă să le oprească astfel încât să nu cadă în capacană.
Oficialii europeni nu se sfiesc să spună că unele investiţii chineze în Balcanii de Vest interferează cu obiectivele Uniunii pentru această zonă şi prin urmare apar conflicte de interese, atâta vreme cât statul asiatic încearcă să ocupe o poziţie dominantă care să-i asigure o intrare pe continent.
În Bosnia-Herţegovina este contestat un proiect energetic făcut cu bani chinezeşti. În baza unui împrumut de peste 600 de milioane de euro, China se va implica în modernizarea unui grup de la o termocentrală pe cărbune. Schema pusă la punct la cererea companiilor chineze este suspectă de ajutor de stat, lucru interzis de legislaţia europeană. Ţara nu este membră a Ununii, prin urmare nu are astfel de obligaţii, dar alături de celelalte state din regiune este prinsă într-o asociere în sectorul energetic, una care presupune respectarea aquis-ului comunitar.
Bruxelles-ul recomandată investiţii în energii regenerabile, dar guvernul de la Sarajevo insistă cu alternativa chineză. Teama este că de fapt se va genera un dezechilibru economic şi în acelaşi timp va apărea supraîndatorarea.
Vecinii din Muntenegru au păţit-o. Un împrumut chinezesc pentru o autostradă de 809 milioane de euro a dus la creşterea gradului de îndatorare la peste 70% din PIB. Podgorica a fost nevoită să crească taxe şi să îngheţe parţial salariile în sistemul public ca să facă faţă. Autostrada de 165 de kilometri ar trebui să lege coasta Adriaticii de Serbia. Din cauza reliefului muntos proiectul s-a dovedit foarte dificil şi a rămas fără bani. Nu este clar cum va fi finalizată autostrada în condiţiile în care finanţele publice muntenegrene au secat. Proiectul a fost făcut în partneriat public-privat cu chinezii, dar în acest moment doar acesta este cel afectat. La construcţie s-au folosit bani chinezeşti, companii chieneze şi materiale importate cu scutire de taxe. Chiar și muncitori au fost aduşi din ţara asiatică - 70% din forţa de muncă implicată era chineză. Studiile interne arată că proiectul nu este de fapt fezabil din perspectiva traficului.
În cele cinci ţări din Balcanii de Vest care nu sunt membre ale blocului comunitar au intrat aproape 5 miliarde de euro bani chinezeşti în 2016 şi 2017, potrivit datelor strânse Centrul pentru Studii Stategice şi Internaţionale.
Bruxelles-ul a făcut eforturi uriaşe pentru a-şi apropia Balcanii de Vest, demers pentru care a trebuit să reducă influenţa Rusiei în zonă. Şi a avut succes, unul chiar facil. Însă a lăsat o uşă deschisă pe care a intrat China. După cum se pronunţa un expert european în politică externă, UE a supraestimat Rusia şi a subestimat China.
Şi în România au fost în cărţi mai multe proiecte cu companii chineze. Nu s-a concretizat mare lucru. Cel mai cunoscut este cel al construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Negocierile au fost blocate câtiva ani pentru că chinezii doreau un preţ garantat al energiei produse de cele două unităţi, lucru interzis de legislaţia comunitară. Recent, autoritatea de reglementare a venit cu ideea formării unui fond de contribuţie din care să fie acoperite costurile cu investiţiile atunci când preţurile în piaţa liberă sunt scăzute. Analiştii au făcut imediat paralela cu solicitările vechi ale chinezilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
