Speranța de viață în Uniunea Europeană a atins 81,4 ani în 2023, cea mai mare valoare înregistrată vreodată de Eurostat, informează Euractiv.
În timpul pandemiei de COVID-19, speranța de viață în UE a scăzut ușor atât în 2020, cât și în 2021. Dar cifrele privind speranța de viață sunt mai mari acum din nou și au crescut cu 3,8 ani din 2002, când Eurostat a început pentru prima dată să înregistreze datele în UE.
Descoperirile biroului de statistică contrastează cu cifrele recente din revista științifică The Lancet, care a constatat că europenii nu mai trăiesc atât de mult din cauza consumului ridicat de tutun și alcool.
Datele publicate în The Lancet au analizat însă informațiile doar până în 2021, ceea ce ar putea fi o explicație din spatele diferenței.
Potrivit Eurostat, cea mai mare speranță de viață e în capitala spaniolă Madrid, urmată de Trento în Italia, Insulele Åland, Navarra în Spania și Bolzano în regiunea Tirolului de Sud din nordul Italiei.
La capătul opus, Bulgaria și Ungaria s-au descurcat cel mai rău. Datele Eurostat au indicat o diviziune persistentă est-vest în domeniul sănătății, constatări care au fost observate anterior și de alte surse, inclusiv în The Lancet și raportul 2024 Health at a Glance al OCDE, care a constatat o diferență de opt ani între cea mai mare și cea mai scăzută speranță de viață în diferite părți ale blocului.
În 2023, Eurostat a constatat că femeile aveau o speranță de viață mai mare decât bărbații cu 5,3 ani, probabil ca urmare a alegerilor mai adverse față de risc ale femeilor și a ratelor mai mari de fumat și consum excesiv de alcool în rândul bărbaților.
Cele mai mici diferențe de gen au fost găsite în Luxemburg, Țările de Jos și Suedia.
Editor : Ș.R.
