Documentul cere implementarea liniilor directoare din 2022 ale Comisiei Europene, menite să limiteze eliberarea de vize pentru cetăţenii ruşi pentru călătorii turistice sau de cumpărături în ţările UE.
Datele UE arată că în 2024 consulatele din Rusia au eliberat circa 542.000 de vize Schengen pe termen scurt, o reducere de la nivelurile pre-pandemice din 2019, însă cu aproximativ 20% mai mult decât în 2023.
Ţările din sudul UE au fost criticate, mai ales de statele din estul UE, pentru că au eliberat un număr mare de vize.
Italia a acordat peste 152.000 de vize, mai mult cu 12% decât în 2023, Franţa a acordat în jur de 124.000, Spania circa 111.000, iar Grecia aproape 60.000. Germania a eliberat 17.000 de vize pe termen scurt pentru cetăţenii ruşi.
Zona Schengen include 29 de ţări (25 membre UE şi 4 non-UE) şi permite circulaţia fără paşapoarte. Vizitatorii în UE au nevoie de o singură viză Schengen pentru a circula liber în blocul european.
Ministerul Afacerilor Externe german a anunţat că a înăsprit deja criteriile pentru eliberarea vizelor la începutul invaziei ruse împotriva Ucraina, când vizele pe termen scurt acordate cetăţenilor ruşi au scăzut dramatic cu peste 90% comparativ cu nivelul din 2019.
Abordarea mai strictă îi vizează pe cetăţenii ruşi care susţin Kremlinul sau răspândesc propagandă de război. Orientările UE din 2022 insistă că „o abordare foarte strictă” este justificată pentru vizele turistice, în condiţiile în care scopul călătoriei este mai greu de verificat comparativ cu vizitele în scop de afaceri, familial sau medical.
Comisia Europeană ar putea propune noi reguli pentru eliberarea de vize, în timp ce Germania şi Franţa pledează pentru sancţiuni actualizate care să vizeze compania rusă de energie Lukoil, firmele de servicii conexe şi lacunele financiare, inclusiv băncile ruse, instituţiile străine legate de sistemul de tranzacţii rus SPFS şi operatorii de criptovalută din Asia Centrală.
