Pentru Germania, care se consideră cel mai riguros gardian al statului de drept din Europa și care are un atașament emoțional față de relația cu SUA, atacurile repetate ale administrației Trump la adresa alianței NATO și a Uniunii Europene au fost cu atât mai dureroase. Acțiunile Washingtonului, pe care comunitatea germanilor atlantiști le resimte ca pe o trădare, răstoarnă vechea arhitectură de securitate a continentului și alimentează o cursă a înarmării nemaivăzută din vremea Războiului Rece.
Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, care se desfășoară anul acesta în perioada 13-15 februarie, a lucrat în trecut și ca ambasador al Germaniei în Statele Unite, țara care a pus bazele democrației germane după cel de-al Doilea Război Mondial și i-a garantat securitatea pentru următoarele aproape opt decenii.
El s-a alăturat unei comunități vaste de germani atlantiști convinși, din care face parte și actualul cancelar Friedrich Merz și care au creat politica externă a Germaniei și au format cel mai mare ecosistem european de institute de cercetare, fundații, asociații culturale și cluburi de afaceri ce promovează legăturile strânse cu SUA.
În prezent, această comunitate a fost aruncată în haos, iar Ischinger se întreabă dacă nu cumva primele semne de avertizare ale înstrăinării de SUA nu erau deja vizibile încă de acum două decenii, în vremea invaziei din Irak.
„Poate că ar fi trebuit să încep să îmi fac griji când America a încercat să dividă Europa vorbind despre ‘vechea Europă’ și ‘noua Europă’”, a spus Ischinger, referindu-se la discursul secretarului american al apărării, Donald Rumsfeld, din 2003, chiar înainte de invazia din Irak.
„Aceștia sunt prietenii Statelor Unite, care merg cu noi în Irak. Și aceștia sunt vechii europeni, germanii și francezii, de care nu ne mai place pentru că nu împărtășesc viziunea noastră”, a mai spus Ischinger pentru Financial Times.
JD Vance, vicepreședintele SUA, a criticat dur Europa la Conferința de Securitate de la Munchen de anul trecut și și-a exprimat sprijinul față de AfD, partidul de extremă dreapta din Germania. Foto: Profimedia Images
„Americanii i-au învățat pe germani despre democrație. Se simte ca o trădare”
Recenta deteriorare drastică a relațiilor transatlantice a provocat un șoc uriaș în Germania, unde legătura cu SUA este una profundă.
„Relația transatlantică are o fundație mult mai emoțională decât în Marea Britanie sau Franța”, a spus Claudia Major, vicepreședinte principal al German Marshall Fund.
„America era țara care a avut încredere în Germania că va deveni o țară rezonabilă după atrocitățile din Al Doilea Război Mondial”, a mai spus Major. „Americanii i-au învățat pe germani despre democrație. Se simte ca o trădare.”
Germanii atlantiști s-au simțit atacați anul trecut, după ce vicepreședintele american JD Vance s-a folosit de reuniunea din cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen ca să admonesteze Europa în legătură cu valorile democratice, înainte de a se întâlni cu liderul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel.
Merz a descris criza dintre SUA și Europa drept o „ruptură epocală”. În noaptea în care creștin-democrații, partidul său, au câștigat alegerile anul trecut, Merz a spus că Europa trebuie de urgență să devină „independentă de SUA”.
În luna decembrie a anului trecut, Merz a mers și mai departe: „Deceniile de Pax Americana s-au încheiat în mare parte pentru noi în Europa și în Germania.”
De când Donald Trump s-a întors la Casa Albă, atitudinea germanilor față de America s-a schimbat total, de la o părere general pozitivă la una extrem de negativă. Foto: Profimedia Images
Washingtonul ținea cândva NATO unită. „Acum el este cel care îi dă foc”
Berlinul s-a ferit de mult timp să își asume un rol militar principal din cauza trecutului său nazist, însă, acum, se simte obligat să conducă reînarmarea Europei.
„Când o putere globală precum Statele Unite spune: ‘Nu-mi pasă de legea internațională’, acest lucru pune în pericol și mai mult coeziunea alianței pentru că această relație se bazează pe susținerea publicului”, a spus Ischinger. „Dacă publicul nu o susține, dacă crede că [America] este o putere ostilă, atunci nu mai are nicio valoare.”
Statele Unite au fost cândva puterea care ținea NATO unită. „Acum ele sunt cele care îi dau foc”, a spus și Major.
Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, sentimentul anti-american în Germania a scăzut mult. Chiar Verzii, care „au intrat în parlament ca o mișcare pacifistă profund critică la adresa Americii”, au devenit cei mai mari susținători ai Kievului, a spus Norbert Rottgen, deputat german din partea CDU și expert în politica externă.
De când Donald Trump s-a întors la Casa Albă, atitudinea germanilor față de America s-a schimbat total, de la o părere general pozitivă la una extrem de negativă. Un sondaj realizat în luna decembrie de Pew Research Center și Korber Foundation a dezvăluit că doar 27% dintre germani mai consideră că relația cu SUA este una „bună”, față de aproximativ 75% cu un an în urmă.
După ce Trump a amenințat că va anexa Groenlanda, 71% dintre germani au spus că văd SUA mai degrabă ca pe un adversar decât ca pe un partener, potrivit unui sondaj Forsa. Cei mai mulți susținători ai AfD sunt de acord cu această părere.
Chiar și în cel mai „american” oraș al Germaniei, Kaiserslauten, unde se află 50.000 de militari și civili americani în jurul bazei aeriene Ramstein, lumea a început să aibă îndoieli în legătură cu relația Berlin-Washington.
„Este complet diferit acum de ceea ce știam eu în anii ‘80”, a spus neurochirurgul Stefan Kupsch, care a studiat în statul american Montana în vremea adolescenței. „Nu mai este o democrație liberă.”
„Acum, nu aș mai păși pe pământ american. În niciun caz”, a mai spus Kupsch, înfuriat de discursul lui Trump legat de anexarea Groenlandei și de felul în care Statele Unite au încercat să influențeze alegerile din Germania de anul trecut, atunci când JD Vance și Elon Musk și-au exprimat sprijinul pentru AfD.
Chiar și în cel mai „american” oraș al Germaniei, Kaiserslauten, unde se află 50.000 de militari și civili americani în jurul bazei aeriene Ramstein, lumea a început să aibă îndoieli în legătură cu relația Berlin-Washington. Foto: Profimedia Images
Ceea ce se întâmplă în SUA „nu este o evoluție, ci o revoluție” care încă nu s-a încheiat
Oficialii europeni așteaptă îngrijorați să vadă ce va decide Washingtonul să facă cu cei 80.000 de soldați americani staționați în Europa – 37.500 dintre aceștia se află în Germania.
Planul cancelarului Merz de a investi miliarde de euro pentru a transforma armata germană în „cea mai mare armată convențională a Europei” are susținerea partidelor germane tradiționale, însă Berlinul se teme că o reînarmare agresivă ar putea grăbi retragerea trupelor americane din Europa, ceea ce ar afecta capacitățile de descurajare ale continentului.
Ceea ce se întâmplă în SUA „nu este o evoluție, ci o revoluție, și este în continuă desfășurare”, a spus Rottgen, deputatul CDU. „Relația transatlantică rămâne într-o stare de schimbare. Depinde și de noi cum se va încheia acest proces.”
Mulți germani „încă visează că lucrurile s-ar putea îmbunătăți”, cu toate că se tem că relația cu SUA nu se va mai întoarce niciodată la ceea ce a fost odată, a spus și Major.
Administrația Trump a fost nemulțumită de faptul că, mult timp, Germania nu trata cu prea multă seriozitate domeniul apărării, însă, acum, Merz încearcă să schimbe această percepție.
„Vremurile bune de altădată, când toată lumea se simțea fericită sub umbrela Statelor Unite, au apus”, a spus și Julia Friedlander, o fostă consilieră în securitate din administrația Trump, care acum conduce institutul Atlantik-Brucke ce promovează relațiile germano-americane. „Germania nu se mai poate ascunde în spatele Americii.”