Golden Gate de România. Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din Europa, prinde contur cu ajutorul banilor europeni
Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila prinde contur. Al treilea pod ca mărime din Europa crește de la o zi la alta, iar din 2023 ar trebui ca șoferii să poată circula pe el. Construcția impresionantă face legătura între județele Brăila și Tulcea și este cel mai ambițios proiect realizat cu fonduri europene din România.
Viorel Eșanu, responsabil șantier: O să urcăm pe blocul de ancoraj, structură, așa cum vă spuneam, care a fost construită pe o incintă de pereți mulați, o săpătură a pereților mulați undeva la 46 de metri, după care în interiorul acestor pereți mulați s-a efectuat efectiv săpătura pentru a elimina materialul, pământul existent, și înlocuirea lui cu structura armată.
Supranumit Golden Gate de România și comparat cu celebrul pod din San Francisco, va avea la final 2 kilometri lungime și o înălțime de aproape 200 de metri.
Valoarea totală a proiectului este estimată la 2 miliarde 650 de milioane de lei, iar aproximativ 75% din această sumă vine de la Uniunea Europeană. De altfel, datorită banilor europeni podul crește văzând cu ochii.
Viorel Eșanu, responsabilul de șantier, spune până la acest moment, nu s-a întâmplat să fie întârzieri cu lucrările.
Beton turnat la pod, cât pentru un oraș întreg
O mare parte din construcție se află în subteran. Săpăturile au început de la zeci de metri adâncime.
„De fapt, în spatele acestei lucrări se află un efort comun, o organizare cât se poate de precisă și niște lucrări care necesită un timing foarte bine stabilit, pentru că sunt lucrări care au nevoie de o atenție sporită. S-a lucrat și se lucrează la adâncime, respectiv înălțime, după cum puteți vedea (vezi video - n.r.). Până acum un an, pe vremea aceasta, se lucra sub pământ, dar acum deja ne regăsim deasupra pământului pe o placă de beton armat și cu niște piloni deja aflați la cota din proiect”, spune Viorel Eșanu.
Andreea Brașovean, jurnalist Digi24: Ne aflăm la blocul de ancoraj și toată această construcție este mult mai mare decât ceea ce vedem noi la suprafață. S-au făcut săpături până la 30 de metri adâncime și s-a turnat beton, este o cantitate uriașă de beton. Cât de mult beton s-a turnat aici? De ce e nevoie de atât, de o cantitate atât de mare?
Viorel Eșanu: Într-adevăr s-a turnat o cantitate impresionantă de beton, peste 40 de mii de metri cubi. Această cantitate este necesară pentru a construi acest loc de ancoraj, care are rol de a susține forțele pe care le vor exercita cablurile.
- Spuneați că s-a turnat aici foarte mult beton și că se putea construi un oraș întreg cu cât beton s-a turnat aici. Cum așa?
- Da, într-adevăr, am făcut o oarecare asociere. Cantitățile sunt într-adevăr enorme, dar având în vedere complexitatea acestei lucrări, nu se putea altfel, pentru că e vorba de zeci de mii de metri cubi de beton, zeci de mii de tone de fier pus în operă, forță de muncă dislocată. Noi în acest moment am reușit să dezvoltăm aici un mic orășel, pentru că pentru a avea activ un astfel de șantier, este nevoie nu numai de muncitorii care lucrează în șantier, dar în spatele acestora se află și birouri, personal administrativ, tot felul de dislocări de personal și de activări de furnizori de materiale de orice fel.
Înălțimea finală: 192,6 metri. Cum va fi testat
Podul de peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România și al treilea ca dimensiune din Europa și ar trebui să fie dat în folosință în 2023.
Viorel Eșanu, responsabil șantier: „Înălțimea finală - 192,6 metri au acești piloni. Înălțimea este raportată la nivel zero Marea Neagră. Toate etapele constructive de pe acest proiect sunt raportate la nivel 0 Marea Neagră.
La momentul când acesta va fi finalizat, se va efectua un test de convoi de mașini, în sensul că o serie de camioane încărcate vor staționa pentru un timp determinat, se va face acest test de încărcare, dar el conform proiectării, este gândit să suporte sarcini foarte mari de încărcare, pentru că zona este predispusă la trafic atât de gabarit, cât și cel uzual să spunem”.
Cabluri de susținere direct de la Tokyo
Proiectul înseamnă, pe lângă podul în sine, și o adevărată rețea de șosele și drumuri de acces, de peste 20 de kilometri.
„Pentru că nu te poți urca pe acest pod fără bretelele de acces, acestea vor fi atât pe malul din dreapta mea, pe malul tulcean, bretea de acces și deviere către orașul Măcin, la fel în stânga către Jijila. Tot pe acest mal o să fie și acea stație de taxare care va fi funcțională, pe partea brăileană o să avem centru de întreținere și coordonare, o serie întreagă de spații tehnologice, parcări, podețe, pasaje. Deci sunt foarte multe elemente care urmează să fie construite.
Sunt valori foarte mari și necesitatea de materie primă de pe piață este foarte mare, pentru că vorbim de cantități mari de materiale și surse de materiale care nu sunt la îndemâna oricărui producător autohton. Sunt materiale atât de pe piața din România, cât și de pe piața externă, respectiv chiar și din Japonia de unde vin cablurile, direct din Tokyo, anumite piese vin din Italia. Din Brăila și automat din combinatul de la Galați vine materia primă pentru fabricarea tablierului metalic, acesta se află depozitat la șantierul naval de la Vard, acolo unde se construiesc acele segmente, sunt 86 la număr, fiecare dintre ele cântărește aproximativ 250 de tone și au o lungime de câte 25 de metri fiecare”, a detaliat Viorel Eșanu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
