Comisarul European pentru Sănătate și Siguranța Alimentară, Stella Kyriakides, a explicat, pentru Digi24.ro, care sunt singurele soluții pentru ieșirea din criza Covid: Uniune, nu naționalism, respectarea indicațiilor primite de la oamenii de știință, respingerea fake-news, vaccinarea. Stella Kyriakides a vorbit, în interviul acordat Digi24.ro, și despre dreptul românilor de a primi tratamente și medicamente la fel ca orice alți cetățeni ai țărilor bogate din UE.
Digi24.ro: Comisia Europeana, ca instituție, a fost afectată și ea de pandemia de Covid-19. Președinta Comisiei, doamna Ursula von der Leyen, a stat o perioadă în izolare, acum știm că există un comisar bolnav și că s-au dispus măsuri speciale la nivelul CE. Vă rugăm să ne explicați cum se desfășoară activitatea Comisiei în aceste condiții speciale și dacă dumneavoastră personal ați luat măsuri speciale în cadrul comisariatului pe care îl conduceți și care sunt acestea.
Stella Kyriakides: A fost esențial pentru mine să urmez și să respect întocmai regulile de sănătate publică, atât în ceea ce mă privește pe mine personal, cât și în ceea ce privește echipa mea și pe toți cei din jur. Concret, asta înseamnă telemuncă pe cât de mult posibil, majoritatea ședințelor susținute online, și respectarea unor reguli stricte în viața personală și profesională în ceea ce privește păstrarea distanței sociale, purtarea măștii și spălatul mâinilor.
Totuși, țin să subliniez acest lucru: până când nu vom avea vaccinuri sau tratamente sigure și eficiente, noi, ca cetățeni, suntem cu toții în prima linie de apărare împotriva Covid-19. Măsurile (impuse de autorități -n.n.) funcționează doar dacă sunt puse în aplicare în mod eficient - și dacă noi, cetățenii, suntem în prima linie a acestui efort.
Comisia s-a adaptat la noul mod de lucru și se adaptează zilnic pentru a asigura continuitatea activității.
Dar, mai presus de orice, tocmai autodisciplina noastră în a respecta măsurile va determina felul în care vor arăta următoarele luni ale crizei. Evident că niciuna dintre măsurile cu care am trăit în ultimele luni nu a fost ușoară. Oboseala respectării măsurilor este reală și înțeleg acest lucru, dar adevărul este că în acest moment, pur și simplu nu putem să ne întoarcem la modul de viață pe care îl aveam înainte de criză. Trebuie să continuăm să fim perseverenți și să nu lăsăm garda jos acum.
„Cooperarea europeană a fost serios pusă la încercare la începutul acestei crize”
Digi24.ro: Pandemia de Covid-19 este cea mai mare criză de sănătate publică cu care s-a confruntat Uniunea Europeană în istoria sa. Modul în care blocul comunitar a răspuns acestei provocări și a gestionat criza a fost criticat, în parte mai ales din cauza efectelor economice provocate de lockdown. Însă, din păcate, vedem chiar în aceste zile ca Europa a devenit cel mai mare focar de Covid la nivel global și toată lumea se întreabă cum a fost posibil să se ajungă în această situație. Ne puteți explica, din poziția dumneavoastră de Comisar pentru Sănătate, cauzele acestui lucru? Ce anume s-a făcut greșit în gestionarea raspandirii virusului? Ce trebuia să fie făcut altfel?
Stella Kyriakides: Cooperarea europeană a fost serios pusă la încercare la începutul acestei crize. Dar astăzi nu ne mai aflăm în situația în care eram la începutul anului. Lucrăm mai aproape decât oricând cu statele membre și vedem o coordonare comunitară fără precedent, fie că vorbim de domeniul călătoriilor, de transportul de mărfuri, achiziționarea comună de echipamente medicale și medicamente, sau, bineînțeles, de vaccinuri.
În ultimele luni, Uniunea Europeană a reușit să susțină statele membre într-un mod fără precedent, în ciuda faptului că există atribuții limitate în acest domeniu. Acum chiar statele membre ne cer să trecem de aceste atribuții și să ne concentrăm pe coordonarea de către Comisia Europeană a acțiunilor de salvare a vieților cetățenilor UE. Și, așa cum am spus mereu, avem nevoie de mai multă Europă în domeniul sănătății publice.
Ar trebui să fie clar pentru toată lumea în acest moment că nu poți aborda fragmentat lupta cu virusul. Să privești doar în curtea ta nu rezolvă problema. Virusurile anulează frontierele. Ceea ce am reușit noi, și este crucial - aș spune chiar o schimbare a paradigmei pentru munca noastră comună în domeniul sănătății - este înțelegerea faptului că împreună suntem mai puternici, și că doar împreună putem să câștigăm această luptă.
Digi24.ro: Există argumente care să susțină teoria conform căreia virusul, în forma în care se află în Europa, a suferit mutații care îl fac să fie mai infecțios și mai mortal decât formele din Asia, de exemplu?
Stella Kyriakides: Informațiile științifice despre agentul patogen Covid-19 sunt din ce în ce mai multe și evoluează continuu, dar pot să spun că nu am constatat că ar fi adevărată această teorie. Dar, într-adevăr, este foarte important să ținem sub observație acest subiect în săptămânile și lunile următoare, și să fim pregătiți pentru orice eventualitate, iar ECDC (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor - n.n.) face deja acest lucru în mod activ.
Dar această întrebare îmi dă ocazia să subliniez din nou faptul că noi toți, ca cetățeni, trebuie să ținem seama de informațiile autorizate științific, și să nu ne lăsăm păcăliți de informații înșelătoare pe care le vedem răspândite pe internet. Să citim critic ceea ce circulă în social media. Să analizăm de două ori veridicitatea teoriilor pe care le distribuim pe rețelele sociale.
Respectarea indicațiilor științifice în toate țările membre va fi esențială pentru a ne ține unii pe alții în siguranță în perioada următoare.
„Statele membre ale UE trebuie să fie acum pregătite pentru orice eventualitate”
Digi24.ro: Sunteți, cu siguranță, la curent cu evoluția răspândirii virusului și în România. Țara noastră depășește aproape zilnic recorduri negre atât la numărul de infectări cât și la cel de decese provocate de noul coronavirus. La nivel intern, se aduc acuzații politice legate de cine este vinovat pentru aceasta situație. Însă, vă rugăm pe dumneavoastră să ne explicați cum vedeți situația de acolo de la Bruxelles. Ce au făcut bine autoritățile de la Bucuresti și, mai ales, ce nu au făcut bine.
Stella Kyriakides: Dacă ne uităm la situația din UE, dar și din alte locuri din lume, este clar că numărul celor care se îmbolnăvesc de Covid-19 merge în direcția greșită. Este mai urgent decât oricând ca fiecare dintre noi să ia măsurile necesare, să facă tot ce este necesar pentru a evita efectele devastatoare ale unor lockdown-uri generalizate asupra sănătății, societății și economiei.
Pot să vă spun că în faza inițială a crizei, România a adoptat măsurile pentru limitarea răspândirii virusului conform recomandărilor ECDC, care au avut succes. Dar, cum am mai spus, criza nu s-a încheiat și nu ne permitem să lăsăm garda jos. În cea mai liniștită perioadă din această vară, noi am insistat în fiecare zi ca oamenii să fie pregătiți și autodisciplinați. Statele membre ale UE trebuie să fie acum pregătite pentru orice eventualitate, să aibă sisteme de testare și de anchete epidemiologice, să fie capabile să izoleze rapid cazurile de Covid, și să își pregătească sistemul de sănătate cu echipamentele necesare pentru următoarele săptămâni și luni.
Comisia Europeană este gata să acorde tot sprijinul pentru acest efort.
Digi24.ro: În același context al pandemiei, este o mare temă de dezbatere publică, cel puțin în Romania, criza de Remdesivir. Statele membre primesc foarte puține doze raportat la nevoia cetățenilor europeni, cel puțin în țara noastră există oficiali din domeniul sănătății care susțin ca 1900 de pacienți internați în stare gravă au fost privați de taratamentul cu Remdesivir. Vă rugăm să ne spuneți dacă dumneavoastră, oficialii de la Bruxelles, considerați că modul în care SUA au decis să gestioneze subiectul Remdesivir este etic.
Stella Kyriakides: În perioada în care, într-adevăr, se putea găsi Remdesivir în cantități limitate, am reușit să asigurăm tratamentul pentru 30 000 de pacienți cu forme grave de Covid-19, acoperind nevoile de tratament din iulie până în octombrie. De asemenea, am semnat cu Gilead un acord de achiziție comună (Joint Procurement Agreement) care va oferi acces la tratament pentru 500 000 de pacienți din țările membre ale Uniunii. Acesta este un pas important în eforturile noastre de a oferi cetățenilor și țărilor din Europa singurul tratament aprobat până în acest moment de Agentia Europeană pentru Medicamente.
Conform acestui acord de achiziție comună, este dreptul țărilor membre să negocieze și să efectueze comenzi direct cu Gilead, bazate pe nevoile fiecăreia. România este parte a acestei achiziții.
Pentru noi, obiectivul nostru este clar: să apelăm la toate opțiunile posibile pentru a asigura accesul la tratamente sigure și eficiente pentru cetățenii noștri și pentru comunitatea internațională, să nu lăsăm nicio piatră neîntoarsă pentru asta.
„Trebuie să vedem cum putem să asigurăm autonomia strategică a Uniunii în privința medicamentelor”
Digi24.ro: Criza Covid a scos la iveală faptul că Uniunea Europeană este dependentă de anumite materii prime și de linii de producție din afara Europei. De exemplu, pentru medicamente, multe materii prime vin din India. Ce se va schimba după aceasta experiență? Ce anume va face UE pentru a-și asigura singură necesitățile de materii prime, medicamente și echipamente medicale de acum înainte?
Stella Kyriakides: Prioritatea mea, în calitate de Comisar pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, este să mă asigur că niciunei persoane din UE nu i se refuză accesul la medicamentele vitale și la echipamente medicale. Nu mai dorim să vedem cum se iau decizii în legătură cu tratarea pacienților atunci când lipsesc echipamentele și medicamentele. Din acest motiv, peste câteva săptămâni o să prezint o nouă strategie farmaceutică europeană, astfel încât să putem face față provocărilor de astăzi și să fim pregătiți pentru oportunitățile de mâine.
Este adevărat că în prima parte a crizei am fost îngrijorați din cauza lipsei de medicamente și de echipamente medicale, cauzată de creșterea cererii la nivel global și, în unele cazuri, de restricțiile impuse la exportul de materii prime și componente, în anumite țări producătoare. Aceasta este una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat până acum din această criză. Trebuie să vedem cum putem să asigurăm autonomia strategică a Uniunii în privința medicamentelor, rămânând în același timp un continent deschis comerțului global.
O industrie farmaceutică europeană viabilă reprezintă un interes strategic cheie pentru sănătatea publică, pentru creșterea economică, comerț și știință. Știm că Europa are deja o bază industrială puternică, pe care vrem să o sprijinim astfel încât să o ajutăm să își atingă potențialul. Acest lucru va fi necesar, dacă vrem să ne îndeplinim unul dintre principalele obiective - și anume să consolidăm poziția UE ca lider inovator și producător de medicamente și echipamente medicale.
Digi24.ro: Ați afirmat zilele trecute în cadrul Forumului European pentru Sanatate Gastein, că actuala criză sanitară reprezintă "o oportunitate de a evolua" și de a crea o "Uniune Europeană a Sănătății". Concret, pe înțelesul cetățenilor, ce înseamnă această Uniune Europeana a Sănătății și cum va schimba ea viața oamenilor?
Stella Kyriakides: Conceptul unei Uniuni Europene a Sănătății mai puternice reprezintă viziunea noastră pentru viitor în privința a ceea ce poate să facă Uniunea Europeană pentru a-i susține pe cetățeni și sistemele de sănătate. Da, ne aflăm încă în mijlocul crizei, și vom mai învăța multe lecții dureroase în timp. Dar, în același timp, trebuie să începem să facem planuri pe termen mediu. Este posibil ca această pandemie să nu fie ultima pe care să fim obligați să o înfruntăm. Trebuie să ne consolidăm apărarea și reziliența colectivă, ca Uniune. Avem acum, în Europa, șansa unică de a fi mai uniți ca oricând și de a ne prezenta ca o uniune mai puternică în domeniul sănătății.
O Uniune Europeană a Sănătății mai puternică nu privește doar pandemiile - se referă și la construirea sistemelor de sănătate de mâine, prin transformarea lor în sisteme mai reziliente și mai sustenabile, și permițându-le să ofere îngrijire mai bună pacienților din întreaga Uniune. Asta înseamnă capacitatea de a răspunde priorităților din sănătate, precum abordarea rezistenței antimicrobiene, accelerarea folosirii tehnologiilor digitale în îngrijirea medicală, și îmbunătățirea diagnosticării și a tratamentului în cazul bolilor rare.
Concret, asta înseamnă folosirea Programului EU4Health pe care l-am propus noi, pentru a îndeplini aceste ambiții. Fie că este vorba despre a susține întărirea capacității de pregătire a sistemelor naționale de sănătate pentru crize, lărgirea atribuțiilor ECDC și ale Agenției Europene pentru Medicamente, sau înființarea unei BARDA europene (o agenție de cercetare biomedicală, după modelul american - n.n.), vrem să ne asigurăm că suntem mai bine pregătiți pentru viitoarele crize sanitare.
O Uniune Europenă a Sănătății înseamnă și îndeplinirea Planului European de Luptă împotriva Cancerului, capacitatea de a susține și oferi speranță pacienților și familiilor pe parcursul întregului proces. Strategia noastră Farmaceutică, pe care o vom prezenta în cursul acestui an, este o oportunitate de a asigura și consolida autonomia strategică a sectorului farmaceutic și de a sigura pentru cetățenii noștri acces și accesibilitate la medicamentele esențiale.
Acest lucru nu se va întâmpla peste noapte, desigur, dar criza ne-a oferit ocazia unică de a construi o Uniune mai rezilientă, în centru căreia să se afle protejarea cetățenilor noștri. Trebuie să profităm de acest moment.
Vaccinarea salvează vieți
Digi24.ro: Vaccinul anti-Covid. Comisia Europeana anunță săptămânal că rezervă milioane de doze din viitoarele vaccinuri. Cum vor fi ele distribuite la nivelul țărilor membre? Se vor distribui în funcție de numărul populației, în funcție de ponderea bolnavilor de Covid? Vor fi distribuite gratis către cetățeni sau vor trebui să plătească? Reprezentantul OMS în România a declarat că o doză de vaccin va costa aproximativ 20 de dolari, însă nu a fost clar dacă cetățenii vor fi puși să plătească acest preț.
Stella Kyriakides: Cea mai sigură ieșire din această pandemie este găsirea unui vaccin sigur și eficient. Vaccinarea este ceea ce poate pune capăt restricțiilor și lockdown-urilor și va oferi cea mai puternică protecție pentru cetățenii din toată lumea. Până acum, am încheiat trei contracte separate pentru achiziționarea vaccinurile create de AstraZeneca, Sanofi/GSK și Johnson and Johnson.
Acestea sunt toate repere importante pentru asigurarea accesului nostru la ceea ce sperăm să fie printre primele vaccinuri împotriva COVID-19, odată dovedit eficace și sigur și supus aprobării Agenției Europene pentru Medicamente. Siguranța și eficacitatea sunt cerințe fundamentale pentru orice vaccin - acest lucru este ne-negociabil.
Am mai purtat și discuții exploratorii încununate de succes cu BioNTech-Pfizer, CureVac and Moderna, și vom continua să discutăm și cu alte companii farmaceutice.
În ceea ce privește distribuția, am propus ca țările care participă la un acord pe un anumit vaccin să primească un număr de doze în funcție de mărimea populației.
Pentru a asigura o distribuire la fel de eficientă și direcționată odată ce un vaccin este disponibil, am prezentat săptămâna trecută elementele cheie pe care toate statele membre ar trebui să le ia în considerare. Acestea includ asigurarea faptului că serviciile de vaccinare au personalul și echipamentele necesare, că există planuri pentru grupurile care trebuie prioritizate, că vaccinurile sunt ieftine și accesibile și că sunt disponibile capacitățile de transport și stocare necesare.
Acum este timpul să ne pregătim și să fim gata pentru momentul în care va sosi un vaccin sigur și eficient.
Ar trebui să ne amintim că vaccinurile nu salvează viețile și locurile de muncă. Vaccinarea le salvează.
Digi24.ro: Considerati ca este moral ca acest vaccin, de care depind viețile a milioane de oameni, să nu fie distribuit gratis către toate țările lumii?
Stella Kyriakides: Solidaritatea este principiul de bază al activității noastre privind vaccinurile, nu numai față de Europa, ci și de partenerii noștri internaționali din întreaga lume. Acesta este motivul pentru care am strâns aproape 16 miliarde de euro începând cu 4 mai 2020, în cadrul Răspunsului global la coronavirus pe care îl conducem. Acesta este motivul pentru care am decis să ne alăturăm Facilității COVAX, pentru a colabora cu partenerii noștri internaționali pentru acces echitabil la vaccinuri COVID-19 accesibile pretutindeni, pentru toată lumea care are nevoie de ele. Tot acesta este motivull pentru care am angajat 400 de milioane de euro în acest context.
Strategia noastră europeană privind vaccinurile oferă posibilitatea donării către țări cu venituri mici și medii sau redirecționarea către alte țări europene, fie prin intermediul instrumentului COVAX, fie de către statele membre în mod bilateral. În esență, aceasta înseamnă că ne asumăm riscul financiar pe termen imediat, ceea ce ne va permite să donăm doze de vaccin gratuit țărilor și cetățenilor care au nevoie. Este un semn clar al hotărârii noastre de a ne asigura că țările și cetățenii din întreaga lume au accesul de care au nevoie la vaccinuri sigure și eficiente, pe măsură ce sunt puse la dispoziție. Este un angajament pe care l-am luat și intenționăm să îl respectăm.
Ce se întâmplă dacă numai un număr redus de oameni se vaccinează
Digi24.ro: În unele țări din UE există un procent însemnat de cetățeni sceptici în legătură cu vaccinarea, în general, și în special legat de vaccinul anti-Covid. Sunt multiple cauze, inclusiv legate de o propagandă agresiva împotriva vaccinării, întrebarea este însă cum veți aborda aceasta problemă pentru a-i convinge pe europeni să se vaccineze pentru a nu se mai îmbolnăvi de Covid?
Stella Kyriakides: Pentru ca vaccinurile să funcționeze cu adevărat, este foarte importantă încrederea în siguranța și eficacitatea lor. Siguranța și încrederea merg mână în mână. Repet: nu vaccinurile salvează vieți: vaccinările sunt cele care o fac.
Ezitarea în privința vaccinării este într-adevăr o problemă majoră pe care va trebui să o abordăm în răspunsul nostru la criză. Nu ne ajută în rezolvarea ei campaniile răspândite și active de dezinformare în jurul vaccinurilor. Lucrăm cu companiile de social media pentru a contracara aceste campanii și pentru a oferi cetățenilor noștri acces la informații științifice autorizate, nu numai cu privire la vaccinuri, ci și cu privire la boală în general și la modalități de a se menține în siguranță.
În cele din urmă, totul se rezumă la o comunicare clară și onestă cu cetățenii noștri la nivel național și european, cu sprijinul experților noștri în domeniul sănătății, ca surse de încredere, pentru a-i ajuta să înțeleagă beneficiile vaccinării și să crească încrederea în siguranța și eficacitatea lor. Statele membre trebuie să comunice în mod proactiv și transparent și să folosească ambasadori pentru a comunica mesajul către toate categoriile de cetățeni.
Dacă numai un număr redus de oameni se vaccinează, ne reducem șansele de a avea o soluție pe termen lung la această pandemie, ceea ce înseamnă o prelungire a greutăților și suferințelor pe care le-am trăit în ultimele luni.
Este inacceptabil să vedem diferențe între țările membre la tratamentul bolnavilor de cancer
Digi24.ro: În contextul relației producători de medicamente – consumatori, în Romania lipsesc periodic medicamente vitale pentru viața unor categorii de bolnavi cronici. Cei mai afectați de aceste crize sunt bolnavii de cancer, care nu au acces la tratamentul care, pentru ei, este o chestiune de viața și de moarte, și adesea se întâmplă ca romanii să se întrebe de ce ei, în România, sunt lăsați sa moară din cauza lipsei de acces la medicamente și tratament, în timp ce în alte țări ale Uniunii, acest lucru nu se întâmpla. De ce nu există politici unitare în acest domeniu, care să acorde acces egal la sănătate și la viață pentru toți cetățenii UE? Ce anume poate face Comisia Europeană, punctual, pentru ca românii bolnavi de cancer să aibă drept egal la viață cu cei din, să zicem, Olanda?
Stella Kyriakides: Cum am mai spus, lipsa medicamentelor esențiale a devenit dureros de evidentă în această pandemie, mai ales atunci când stocurile au fost amenințate de închiderea granițelor și de restricțiile de export în interiorul și în afara UE. Nu ne permitem să lăsăm acest lucru să se întâmple din nou.
Exact aceasta este problema pe care o va aborda Strategia farmaceutică, și anume să reducem dependența de materii prime din terțe țări. Dorim să obținem pentru UE autonomia strategică în privința producției de medicamente. În acest fel, sperăm să evităm în anii următori crizele de medicamente, și să ne asigurăm că toți pacienții din UE vor primi medicamentele de care au nevoie.
În ceea ce privește bolnavii de cancer, este într-adevăr inacceptabil să vedem diferențe între țările membre în interiorul unei Uniuni care țintește să îi reprezinte pe toți locuitorii săi. Fiecare cetățean în parte, indiferent unde trăiește, merită să primească îngrijire de calitate, acces la medicamente noi și la tratamente inovative, la fel ca toți ceilalți cetățeni. Planul european anti-cancer își propune să se ocupe de aceste inegalități și să completeze aceste lacune.
