Istoria românească a Budapestei. Clădiri celebre construite de români
Capitala Ungariei are şi o parte de istorie care se datorează intelectualilor cu origini româneşti. Dacă vizitezi cea mai cunoscută stradă din Budapesta, vei descoperi poveşti fără graniţe.
Fraţii de origine macedo-română Alexandru şi Eugen Mocioni făceau parte din elita Budapestei, în urmă cu două secole. Palatul impozant construit de ei în anii 1870 este şi astăzi celebru, poate şi pentru că se află pe una din cele mai cunoscute şi mai frecventate străzi din capitala ungară, Vaci. Popularitatea ei este dată atât de clădirile somptuoase construite în secolele 17-18, dar şi de faptul că strada este paralelă cu Dunărea. Apropierea de fluviu a dezvoltat pe vremuri schimburile comerciale, majoritatea produselor din străinătate erau aduse cu vaporul şi erau descărcate chiar în zona străzii Vaci.
„Aici au trăit, erau foarte cunoscuţi, erau parlamentari. Alexandru Mocioni era şi filosof, dar şi un muzician foarte talentat, scria sonete şi avea şi o legătură şi o relaţie prietenoască şi cu Franz Liszt. În acest palat erau matineuri muzicale pe care Liszt le frecventa foarte des. Împreună cu Alexandru Mocioni delectau publicul ales al capitalei, unde îşi făcea prezenţa chiar şi directorul Operei din Budapesta”, explică istoricul Maria Berenyi.
În apropiere de palatul fraţilor Mocioni, un alt macedo-român, Dimitrie Lica, şi-a construit locuinţa, care de altfel îi poartă numele. Cu o înălţime de trei etaje, Palatul Lica era cel mai înalt din piaţa de la capătul străzii Vaci.
Dar Lica a participat şi la o altă investiţie, care este şi astăzi o clădire simbolică a Budapestei: Gerbeaud.
„Cine vine la Budapesta, un turist român care se aşază şi bea o cafea sau mănâncă o îngheţată aici, trebuie să ştie că printre proprietarii acestei clădiri era şi familia macedo-română Dimitrie Lica”, spune istoricul Maria Barenyi.
Atanasie Grabovschi, unchiul celui care avea să devină mitropolitul Andrei Şaguna, a construit şi el o clădire cu puternice legături cu intelectualitatea română din secolul al XIX-lea. Casa lui Grabovschi a fost mereu deschisă lui Moise Nicoară sau Dinicu Golescu.
„Aici s-a format prima societate a femeilor ortodoxe, a doamnelor macedo-române, şi în acest palat a trăit nepotul lui Atanasiu Grabovski, Andrei Şaguna. Mulţumită lui Andrei Şaguna, din 1864 s-a reconstituit mitropolia ortodoxă română din Transilvania şi Ungaria”, arată Maria Barenyi.
