Parlamentul de la Riga a aprobat miercuri retragerea Letoniei din convenţia internaţională privind interzicerea minelor antipersonal, justificând această măsură prin necesitatea întăririi securităţii naţionale în contextul invaziei ruse din Ucraina.
„Retragerea din Convenţia de la Ottawa va da forţelor noastre armate o marjă de manevră în caz de ameninţare militară şi le va permite să utilizeze toate mijloacele disponibile pentru apărarea cetăţenilor noştri", a declarat Inara Muriniece, preşedinta comisiei parlamentare pentru afaceri externe, într-un comunicat difuzat după votare, informează AFP, potrivit Agerpres.
Măsura, adoptată cu o mare majoritate, va intra în vigoare la şase luni după ce Letonia va notifica oficial ONU.
Letonia anunţase acest pas în martie, alături de Lituania, Estonia şi Polonia; Finlanda a luat ulterior o decizie similară. Norvegia rămâne astfel singura ţară membră a NATO vecină cu Rusia care este în continuare parte a tratatului respectiv; guvernul de la Oslo a comunicat în 2 aprilie că nu va renunţa la convenţie şi a criticat poziţia Finlandei.
Vecinii Rusiei se tem de extinderea agresiunii acesteia dincolo de Ucraina, menţionează AFP.
Convenţia de la Ottawa din 1997 interzice utilizarea, stocarea, producţia şi transferul minelor antipersonal (antiinfanterie). Documentul a fost ratificat de peste 160 de state. Rusia, Statele Unite şi China nu au aderat la tratat.
Minele antipersonal instalate manual sau răspândite cu ajutorul rachetelor şi artileriei au rolul de a descuraja accesul militarilor şi civililor în anumite zone. Sunt declanşate prin contact sau la apropierea unei persoane şi pot provoca leziuni grave sau chiar ucide; în multe cazuri, rămân active după încheierea conflictelor, periclitând în continuare populaţia.
Editor : A.R.
