Guvernele Uniunii Europene au convenit să limiteze deplasările diplomaţilor ruşi în interiorul blocului comunitar, ca răspuns la o creştere a tentativelor de sabotaj. Potrivit agenţiilor de informaţii, acestea sunt adesea conduse de spioni ce acţionează sub acoperire diplomatică, scrie Financial Times.
Agenţii de informaţii sponsorizaţi de Moscova au fost acuzaţi de escaladarea provocărilor împotriva statelor NATO – de la incendii şi atacuri cibernetice la sabotarea infrastructurii şi incursiuni cu drone – în ceea ce serviciile de securitate ale UE numesc o campanie coordonată de destabilizare a aliaţilor europeni ai Kievului, notează News.ro.
Noile norme propuse vor obliga diplomaţii ruşi detaşaţi în capitalele UE să informeze alte guverne cu privire la planurile lor de călătorie înainte de a trece graniţa ţării gazdă.
Iniţiativa, susţinută de Republica Cehă, face parte dintr-un nou set de sancţiuni elaborate de Bruxelles ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pachetul necesită sprijin unanim pentru a fi adoptat. Ungaria, ultima ţară care s-a opus măsurii, şi-a retras veto-ul, au declarat pentru FT două persoane informate despre negocieri.
Cu toate acestea, adoptarea legală ar putea fi întârziată de o dispută privind propunerea Austriei de a include o altă măsură ce ar ridica sancţiunile asupra activelor legate de oligarhul rus Oleg Deripaska, pentru a compensa astfel banca Raiffeisen pentru daunele suferite în Rusia.
Ambasadorii din cel puţin o duzină de alte capitale au declarat săptămâna trecută că nu pot susţine pachetul dacă propunerea Austriei este inclusă, au spus oficialii. Discuţii suplimentare vor avea loc miercuri.
Acte de sabotaj comise de spioni ruși cu acoperire diplomatică
Agenţiile de informaţii ale UE spun că spionii ruşi, care se dau drept diplomaţi, conduc adesea acţiuni sau operaţiuni în afara ţărilor gazdă, pentru a se sustrage mai bine supravegherii contra-spionajului. „Ei sunt detaşaţi într-un loc, dar lucrează în altul”, a declarat un diplomat senior al UE, citând rapoarte ale serviciilor de informaţii. „Serviciile de informaţii ale ţării gazdă ştiu ce fac aceştia, dar, dacă trec graniţa, poate fi mai dificil pentru acea ţară să îi ţină sub supraveghere”, a explicat diplomatul.
În special guvernul ceh a făcut lobby pentru restricţii încă din luna mai a anului trecut. Praga a interzis accesul mai multor diplomaţi ruşi suspectaţi de sprijinirea activităţilor de informaţii. Cu toate acestea, sute de diplomaţi sunt încă acreditaţi în Austria vecină şi de acolo pot trece legal graniţa în Republica Cehă.
Jan Lipavský, ministrul de externe al Cehiei, a declarat că restricţiile sunt necesare pentru a restabili reciprocitatea. „Nu există un «Schengen pentru Rusia», aşa că nu are sens ca un diplomat rus acreditat în Spania să poată veni la Praga oricând doreşte”, a declarat el pentru FT. „Ar trebui să aplicăm reciprocitatea strictă la eliberarea vizelor diplomatice de scurtă şedere în conformitate cu Convenţia de la Viena”, a opinat el.
În 2014, Republica Cehă a suferit unul dintre cele mai grave atacuri de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul UE, când exploziile de la un depozit de muniţie din Vrbětice au ucis două persoane. Praga a atribuit atacul agenţilor agenţiei ruse de informaţii externe GRU.
Oleg Deripaska și Austria
Săptămâna trecută, Financial Times a scris că UE se pregăteşte să ridice sancţiunile asupra activelor legate de oligarhul rus Oleg Deripaska pentru a compensa Raiffeisen Bank International din Austria pentru daunele suferite în Rusia.
Dispoziţii de deblocare a acţiunilor în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro ale Strabag, companie austriacă de construcţii deţinută parţial de Deripaska, sunt incluse în cel mai recent proiect al propunerii UE de sancţionare a Rusiei, au declarat pentru FT şapte persoane familiarizate cu această chestiune. Activele ar reveni Raiffeisen şi ar compensa banca pentru o amendă de 2 miliarde de euro pe care a trebuit să o plătească în urma unei hotărâri judecătoreşti ruse în favoarea unei afaceri legate de Deripaska, au declarat oficialii.
Sancţiunile au fost impuse iniţial pentru că Deripaska ar fi oferit sprijin material „complexului militar şi industrial al Rusiei” în invazia la scară largă a Ucrainei.
Cu toate acestea, unii oficiali europeni se tem că această măsură ar legitima eforturile oligarhilor de a eluda sancţiunile UE împotriva Rusiei şi ar consolida instanţele ruse care se răzbună pe sancţiuni prin ordonarea confiscării activelor occidentale.
Citește și:
Căpitanul petrolierului Boracay din „flota fantomă” a Rusiei va fi judecat în Franța
Editor : Ș.R.
