Lucruri mai puțin știute despre Palatul Patriarhiei. Și banii europeni pot face minuni: „Aveam peste 500 de muncitori în interior”

Cristina Cileacu
Palatul Patriarhiei
Palatul Patriarhiei, una dintre clădirile de patrimoniu din București, care a găzduit evenimente istorice, a fost renovat în timp record cu ajutorul fondurilor europene Foto: captură video Digi24

Se spune că Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă. Nimic mai adevărat. O maximă ce se verifică în cazul Palatului Patriarhiei, care a renăscut cu ajutorul Domnului, dar şi al banilor europeni.

Palatul Patriarhiei, aflat pe Dealul Mitropoliei, este o clădire de patrimoniu. Clădirea a fost ridicată pe locul fostei săli a Adunării Deputaţilor. În acest loc, la 24 ianuarie 1859, s-a votat actul unirii Munteniei cu Moldova şi alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române.

Venim mai aproape de prezent. 16 iunie 2016. Patriarhul Daniel sfinţea noua înfăţişare a Palatului Patriarhiei, una dintre clădirile simbol ale Bucureştiului. Stă și acum în picioare, după atâția ani, cu ajutorul banilor de la Bruxelles şi datorită muncii multor oameni, coordonaţi de părintele Liviu Nechita, responsabilul de proiect.

O parte din istoria României este legată de acest loc. La 5 iunie 1882 era promulgată o lege iniţiată de Regele Carol I, prin care „guvernul era autorizat să construiască edificii publice în Capitală”. La unul dintre aliniate era menţionat: Palatul Parlamentului, Camera şi Senatul. Mult mai târziu s-a început construcţia, predată pe bucăţi beneficiarilor şi care a avut neşansa să fie întreruptă de Războiul Balcanic şi Primul Război Mondial.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Suntem în curtea Patriarhiei Române și ne interesează foarte mult clădirea din stânga dvs. Sunteți preot, dar mai aveți o meserie în plus. Ați devenit manager pentru un proiect istoric, i-aș spune, și anume restaurarea Palatului Patriarhiei. Cum v-ați apucat de treaba asta și cât de complicat a fost?

Preot Liviu Nechita, consiler patriarhal: Nu este o meserie în plus, ci este o datorie, pentru că am preluat ceva de la strămoșii noștri și încercăm să menținem în bună stare și în același timp, dacă se poate, să și îmbunătățim. Poate fi numită o pasiune dorința de a readuce clădirile la frumusețea inițial. Acest proiect, restaurarea, consolidarea și protecția Palatului Patriarhiei este un deziderat al Patriarhiei Române încă din anul 1996, momentul în care a primit în administrare această clădire.

Istoria Palatului Patriarhiei

Palatul edificat de statul român la începutul secolului XX a fost construit pe un teren al Mitropoliei Țării Românești, teren pe care se afla o clădire în care a funcționat Camera Deputaților în secolul XIX, clădirea în care a fost semnată Unirea Principatelor Române în anul 1859. Exista, în același timp, o legătura strânsă între Parlamentul României și BOR, dat fiind faptul că la Unirea Principatelor, Mitropolitul Nifon a avut un rol deosebit de important.

Așadar, Palatul acesta a fost construit de către statul român la începutul secolului XX, după proiectul arhitectului român Dimitrie Maimarolu, din dorința de a ridica o clădire emblematică pentru Camera Deputaților, pentru Parlamentul României din acea vreme. Clădirea în forma actuală a fost construită în trei etape, începând din anul 1906, până în 1908, prima etapă, apoi 1910-1911, a doua etapă.

Venirea Primului Război Mondial a întrerupt lucrările și din păcate, Palatul nu a fost finalizat după proiectul inițial al lui Dimitrie Maimarolu. Odată cu trecerea timpului, clădirea s-a degradat, mai ales după cutremurul din 1940, moment în care și turla Palatului a fost refăcută. Intervențiile în decursul timpului au fost minimale, astfel încât după anul 1989, momentul în care clădirea a redevenit Camera Deputaților, dat fiind faptul că era deosebit de nesigură, Parlamentul României, Camera Deputaților a fost mutată în actualul Palat al Parlamentului, iar clădirea a fost redată Patriarhiei Române în starea în care se afla atunci.

Mai târziu, în anul 2010, clădirea a intrat în proprietatea Patriarhiei Române, ceea ce ne-a dat posibilitatea să ne gândim serios la posibilitatea aceasta a accesării de fonduri europene, pentru consolidarea în primul rând a clădirii. Din cauza faptului că ea este ridicată pe un deal, terenul s-a mișcat, clădirea s-a deplasat puțin. La măsurătorile făcute s-a văzut faptul că partea din spate a Palatului s-a deplasat cu aproximativ 12 cm, o deplasare foarte mare pentru o astfel de clădire și atunci, necesitatea intervențiilor a fost una extraordinar de mare.

Banii europeni redau strălucirea unei bijuterii arhitectonice

Uniunea Europeană are mai multe programe prin care îşi susţine moştenirea culturală, iar restaurarea clădirilor de patrimoniu de pe teritoriul blocului comunitar intră la acest capitol. Ştim că biserica înseamnă cutume care se respectă, dar adaptarea continuă la prezent este esenţială chiar şi pentru o instituţie cu o istorie profundă, cum este Biserica Ortodoxă Română.

Cristina Cileacu: Dați-ne puțin din casă, dacă pot să întreb așa, cum s-a decis în interiorul Patriarhiei să se apeleze la fonduri europene?

Liviu Nechita, consilier patriarhal: Finanțarea pentru o astfel de lucrare este una deosebit de mare, o imposibilitate pentru Patriarhia Română de a furniza fondurile respective și astfel, după discuțiile avute cu o firmă de consultanță, am ajuns la concluzia că putem începe demersurile pentru accesarea fondurilor europene, fiind o șansă extraordinar de mare. Lucrurile au fost deosebit de laborioase, încă de la început, pentru că în momentul în care Camera Deputaților a plecat din această clădire în noua clădire, întreaga arhivă a fost mutată, astfel încât în Palatul Patriarhiei nu am mai găsit niciun plan al clădirii existente și a trebuit ca în faza de proiectare lucrurile să fie luate exclusiv de la zero. Inclusiv releveele fiecărei încăperi în parte au fost făcute de la zero și atunci lucrurile au durat puțin. Dorința sau ideea accesării fondurilor europene s-a născut în anul 2010, din momentul acela am și început demersurile, trecând prin faza de proiectare, cererea de finanțare, licitația și apoi începerea efectivă a lucrărilor.

Cristina Cileacu: Și cât a durat toată această procedură?

Liviu Nechita: Toată această procedură a durat aproximativ patru ani și câteva luni, pentru că am început demersurile în anul 2010, iar lucrările efectiv le-am început în luna mai a anului 2014. A fost un proces oarecum dificil, pentru faptul că este o clădire deosebit de importantă, interesul pentru aceste lucrări a fost foarte mare, suma finanțată era una considerabilă, aproximativ 18 miloane de euro și astfel, în faza de licitație am avut 13 ofertanți, firme sau asocieri de firme, astfel încât volumul de lucru și de verificare a ofertelor a fost unul deosebit de greu, a durat aproape un an de zile. Dar Patriarhia Română a dorit să verifice foarte-foarte bine fiecare ofertant, fiecare document de calificare, fiecare ofertă tehnică, fiecare ofertă financiară, astfel încât alegerea executantului să fie cea mai potrivită.

Omul sfinţeşte locul

Proiectele europene nu sunt simplu de realizat, pentru că ele se fac după nişte reguli impuse. Un dosar de succes este cel care respectă aproape la virgulă cerinţele pe care le are finanţatorul, adică Uniunea Europeană. Criteriile pe baza cărora se acordă banii europeni nu au neapărat legătură cu valoarea investiţiei, contează însă să descrii cât mai în detaliu ce anume vei face cu banii, ca să-i primeşti. De aceea, de cele mai multe ori se lucrează în echipe de specialişti pentru ca documentaţia unui proiect să îndeplinească normele. Iar când se aprobă banii de la Bruxelles, urmează birocraţia internă a statului. Oricum, chiar dacă efortul este mare, rezultatele sunt infinit mai valoroase.

Cristina Cileacu: Ați avut momente în toată această perioadă, în care v-ați luat așa un pic cu mâinile de cap, pentru că a fost foarte complicat. Ați vrut vreo secundă să renunțați sau ce v-a ținut să continuați proiectul?

Liviu Nechita: Chiar dacă lucrurile nu au fost foarte ușoare, era un proiect foarte important, în același timp emblematic pentru Patriarhia Română. Încrederea sau dorința de a merge mai departe și de a duce la bun sfârșit acest proiect a fost mult mai mare și mult mai puternică decât momentele în care a fost cu adevărat greu. Însă am reușit să depășim aceste momente, în primul rând prin dialog cu cei care ne-au sprijinit, mă refer aici la proiectanți, la firma de consultanță, la reprezentanții statului român, respectiv Ministerul Dezvoltării, Agenția de Dezvoltare Regională, cu care am purtat un dialog permanent pentru a ne sprijini și pentru a ne ajuta să mergem mai departe și să concepem documentația așa cum trebuie.

Cristina Cileacu: S-a întâmplat acest lucru pentru că nu știu, era vorba despre un proiect al Patriarhiei și lumea să spunem că era mai atentă, mă refer la celelalte instituții ale statului.

Liviu Nechita: Putem spune că da. Cred că a fost o atenție deosebită din partea... poate exagerată în anumite momente.

Cristina Cileacu: Asta n-a sunat foarte...

Liviu Nechita: Sunt ferm convins.

Cristina Cileacu: Deci ați avut și probleme din partea altor instituții, dar o să trecem peste ele.

Palat pentru oameni simpli şi feţe regale

Papa Ioan Paul al II-lea, Papa Francisc, Prinţul Charles, capete încoronate ale Europei şi foarte multe personalităţi au vizitat şi s-au bucurat de liniştea de la Palatul Patriarhiei, în inima Bucureştiului. Dar uşile impunătoarei clădiri nu sunt deschise doar pentru personalităţi, ci pentru absolut oricine doreşte să descopere comori ţinute la vedere. Varianta renovată a Palatului are şi un muzeu cu obiecte vechi de cult, icoane, tapiserii, picturi pe care ar fi păcat să nu le admiraţi, mai ales că sunt atât de la îndemână. Arhitectura clădirii vorbeşte şi ea de la sine. Sala Paşilor Pierduţi, numită acum Europa Christiana, este considerată una de cea mai bună calitate din Bucureşti, din punctul de vedere al volumetriei şi finisării.

Cristina Cileacu: Nu știu câtă lume știe că poate vizita acest Palat, că intrarea este gratuită și că oricine se poate bucura de ce ați făcut aici.

Liviu Nechita: În primul rând, prin centrul de presă al Patriarhiei Române, prin Radio Trinitas, Tv Trinitas, ziarul Lumina, agenția de știri Basilica, am transmis permanent informări și din timpul lucrărilor și ulterior referitor la obiectivele proiectului, pentru că la urma urmei obiectivele acestui proiect au fost în primul rând deschiderea spre vizitare a acestui monument deosebit de important al capitalei României și expunerea obiectelor, icoanelor, din patrimoniul BOR. Programul de vizitare este afișat în exteriorul Palatului. Palatul Patriarhiei dispune de doi ghizi vorbitori de limbă engleză. Persoanele sau grupurile individuale care vin la Palatul Patriarhiei se adresează la punctul de informare turistică și acolo sunt preluați de unul dintre ghizii Palatului și conduși prin Palat. Grupurile mai mari de obicei se anunță printr-un apel telefonic sau printr-un mail trimis la administrația Palatului Patriarhiei.

O minune posibilă: lucrări terminate în doi ani

Suntem obişnuiţi în România cu şantiere care durează la nesfârşit, dar fondurile europene sunt cea mai bună demonstraţie că se poate construi ceva şi într-o perioadă de timp fixă. Doi ani au durat lucrările la Palatul Patriarhiei şi eforturile echipei care a făcut totul posibil au fost considerabile.

Cristina Cileacu: Lucrările la Palat au început în 2014, s-au terminat în 2016. Este relativ un timp scurt pentru o casă atât de mare. Cum anume s-a lucrat, care a fost viteza de lucru?

Liviu Nechita: A fost o luptă contracronometru, datorită faptului că așa cum vă spuneam au început în luna mai a anului 2014, și știam că termenul limită este luna decembrie a anului 2015. De aceea, constructorul s-a mobilizat exemplar în ceea ce privește desfășurarea lucrărilor pe mai multe paliere. Am ajuns ca la un moment dat în timpul lucrărilor să avem și peste 500 de muncitori pe zi în interiorul Palatului, dat fiind faptul că lucrările erau deosebit de complexe și au trebuit în paralel efectuate lucrările de consolidare, lucrările de instalații, montarea curenților tari, curenților slabi și așa mai departe.

Sfaturi de la Biserică pentru accesarea banilor europeni

Am vorbit mai devreme despre birocraţia care stă în spatele unui proiect finanţat cu bani europeni. Între timp s-a mai simplificat, în orice caz, este cumva normal atunci când investeşti sume mari de bani să ştii cum anume vor fi cheltuite şi ce va rezulta de pe urma folosirii lor. Aşadar, chiar dacă nu este simplu să îi obţii, banii europeni reprezintă o şansă enormă pentru cei care vor să se dezvolte.

Cristina Cileacu: Avem o vorbă în popor, se spune să faci ce zice popa, nu ce face popa. Dacă este să schimbăm puțin această expresie și am spune să faci ce face popa când este vorba despre fonduri europene, ce le recomandați nu doar celor care slujesc în cadrul BOR, dar în general românilor care au nevoie de bani, cum ar putea să se raporteze la aceste fonduri, la ce ajută ele?

Liviu Nechita: Ele ajută în primul rând la dezvoltare. Avem cu toții foarte multe idei și idei bune, care vizează nu doar propria persoană, ci și comunitatea din care facem parte și la urma urmei toți trebuie să contribuim, într-un fel sau altul, la binele comunității. De aceea, așa cum spuneam și anterior, accesarea de fonduri europene este o șansă, o șansă foarte mare. E adevărat că lucrurile nu sunt extraordinar de ușoare, dar nu sunt nici imposibile. Cred că în primul rând ar trebui să se înarmeze cu foarte multă răbdare, cu încredere, să găsească persoanele potrivite care să-i îndrume în ceea ce privește elaborarea proiectului, depunerea proiectului și pașii care trebuie făcuți, nu este o rușine niciodată să ne adresăm unor persoane competente din punctul acesta de vedere, unor firme de consultanță și în același timp să înțeleagă că ceea ce primesc prin finațarea aceasta europeană ar fi un lucru deosebit de greu de făcut prin forțe proprii.

Cristina Cileacu: Dincolo de faptul că Palatul Patriarhiei este o clădire istorică, o clădire foarte frumoasă, are și o utilitate în sine, în afară de vizitarea ca muzeu?

Liviu Nechita: Palatul Patriarhiei a devenit și centru de conferințe, o dată cu deschiderea lui, astfel încât foarte multe dintre evenimentele oficiale ale Patriarhiei Române, întâlniri, simpozioane, conferințe, se desfășoară în sălile frumoase ale Palatului Patriarhiei, dar în același timp, Palatul Patriarhiei pune la dispoziție și celor interesați din afara sferii bisericii, spațiile acestea, pentru conferințe naționale, pentru conferințe internaționale, pentru întâlniri, datorită faptului că aceste spații interioare frumos decorate reprezintă, dacă vreți, o mândrie, și pentru noi ca neam, ca români, arătând în special în întâlnirile internaționale patrimoniul pe care îl avem și bogăția pe care ne-au lăsat-o înaintașii noștri.

Cristina Cileacu: Și în plus, este și foarte multă liniște, trebuie să spunem.

Liviu Nechita: Adevărat.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate