În fața amenințărilor rusești și a intensificării confruntării geopolitice în spațiu, Emmanuel Macron a anunțat investiții masive în apărarea spațială a Franței. Până în 2030, Parisul va aloca încă 4,2 miliarde de euro pentru a-și consolida capabilitățile militare orbitale, în cadrul unei noi strategii prezentate la Toulouse.
Prezentând noua strategie spaţială franceză pentru 2040, şeful statului a pledat în special pentru dezvoltarea viitoarelor lansatoare europene reutilizabile pentru a obţine un avantaj competitiv faţă de SpaceX al lui Elon Musk.
„Războiul de astăzi se poartă deja în spaţiu, iar războiul de mâine va începe în spaţiu”, a declarat preşedintele francez la Toulouse, la sediul Comandamentului Spaţial, pe care tocmai l-a inaugurat.
„Asistăm la spionaj, de exemplu din partea Rusiei, asupra sateliţilor noştri prin folosirea de nave de patrulare, bruiaj masiv al semnalelor GPS, atacuri cibernetice împotriva infrastructurii noastre spaţiale, teste cu rachete antisatelit, dezvoltarea de arme antisatelit (...) şi chiar ameninţarea deosebit de şocantă a armelor nucleare în spaţiu din partea Rusiei”, a explicat el.
Pentru a aborda aceste provocări, el şi-a anunţat intenţia de a aloca încă 4,2 miliarde de euro, în plus faţă de cele 6 miliarde de euro deja prevăzute pentru programele spaţiale militare, până în 2030, ca parte a legii actualizate a cheltuielilor militare. El a adăugat că această sumă va fi suplimentată cu „peste 16 miliarde de euro pentru activităţi spaţiale civile franceze, inclusiv activităţi cu dublă utilizare (civilă şi militară)”.
Europa se reconfigurează în spațiu
Cu toate acestea, suma este mult sub cele 35 de miliarde de euro pe care ministrul apărării german, Boris Pistorius, s-a angajat să le investească în apărarea spaţială germană până în 2030 pentru a contracara capacităţile militare ale Rusiei şi Chinei. Prin urmare, Franţa riscă să apară într-o poziţie slabă la conferinţa ministerială ESA programată la Bremen, în Germania, pe 26 şi 27 noiembrie.
Preşedintele francez a cerut, de asemenea, o abatere de la principiul „returnării geografice" al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), care garantează că fiecare stat membru primeşte, sub formă de contracte industriale, o cotă din investiţii proporţională cu contribuţia sa la bugetul agenţiei. Această solicitare vine cu două săptămâni înainte de reuniunea crucială a consiliului ministerial ESA care va defini bugetele pentru următorii trei ani.
Acest principiu „a avut justificarea şi utilitatea sa la un moment dat, dar acum trebuie să întoarcem pagina” astfel încât „campionii noştri europeni să fie competitivi”, a insistat el.
De asemenea, Macron şi-a exprimat dorinţa de a dezvolta viitoare lansatoare spaţiale „în jurul reutilizării, propulsiei cu costuri reduse şi motoarelor cu tracţiune mare” şi de a moderniza portul spaţial european din Kourou, în Guyana Franceză, „pentru a-l transforma într-un sit agil, deschis lansatoarelor mici şi partenerilor străini”.
Editor : M.I.
