Temperatura Mării Mediterane a atins în această vară un nivel fără precedent în ultimele peste opt decenii de măsurători. Apele de suprafață au ajuns la o medie de 28,54°C pe 13 august, după o perioadă în care recordurile zilnice de temperatură au fost doborâte aproape fără întrerupere, potrivit AEMET.
Agenția spaniolă a precizat pe rețelele sociale că, pe parcursul aproape întregii luni august, temperatura mării a doborât recordurile zilnice unul după altul, aproape fără întrerupere.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Anunțul vine la doar câteva săptămâni după ce Mercator Ocean International, organizația care implementează serviciul marin Copernicus, a confirmat că iulie fusese deja cea mai fierbinte lună măsurată vreodată în Marea Mediterană. Temperatura medie în acea lună a fost de 27,07°C, cu o marjă de incertitudine de ±0,27°C, depășind cu patru zecimi de grad precedentul record, stabilit în iulie 2025, de 26,68°C.
Seria de date comparative a Mercator Ocean începe în 1993, ceea ce înseamnă că ambele instituții, deși utilizează metode și perioade de referință diferite, descriu o Mare Mediterană care a intrat într-un regim termic nemaiîntâlnit până acum.
Datele de la sfârșitul lunii iunie indicau deja această evoluție. AEMET avertiza atunci că temperaturile Mediteranei ajunseseră la niveluri caracteristice mai degrabă celei de-a doua jumătăți a lunii august, când apa mării atinge de obicei cele mai ridicate temperaturi.
La începutul verii, temperaturile au urcat până la 2,6°C peste valorile normale, astfel încât, încă din iunie, marea depășise media întâlnită în mod obișnuit la jumătatea lunii august, o anomalie pe care agenția a descris-o drept excepțională.
Recordurile de temperatură nu se limitează la Mediterană
La scară planetară, fenomenul nu se limitează la Marea Mediterană. Iulie 2026 a fost luna cu cea mai ridicată temperatură globală a suprafeței oceanelor din întreaga serie de măsurători, cu o medie de 21°C între 60° latitudine nordică și 60° latitudine sudică.
În bazinul mediteraneean, 27% din suprafața mării a înregistrat cel mai cald iulie din 1993 până în prezent, iar aproximativ 70% din suprafață s-a situat între cele mai calde patru luni iulie măsurate vreodată. Datele exclud astfel posibilitatea ca recordul să fie explicat doar prin câteva zone cu temperaturi excepționale.
Este important de subliniat că recordul temperaturii mării nu poate fi indicat drept cauza directă a temperaturilor ridicate înregistrate pe uscat, deoarece în atmosferă intervin numeroși factori. O Mediterană atât de caldă poate însă modifica semnificativ condițiile de pe litoral: apa eliberează căldura mai lent decât uscatul, ceea ce îngreunează scăderea temperaturilor pe timpul nopții, crește umiditatea și favorizează nopți mai călduroase în apropierea coastelor.
Acumularea de energie în mare afectează și ecosistemele. Valurile de căldură marine prelungite supun unui stres considerabil organismele adaptate anumitor intervale de temperatură și pot modifica distribuția speciilor, crește mortalitatea și schimba funcționarea unor întregi comunități costiere.
Prin valoarea înregistrată pe 13 august, Marea Mediterană a depășit din nou recordul stabilit cu doar câteva săptămâni înainte, într-o vară care, atât pe uscat, cât și pe mare, continuă să își doboare propriile recorduri.
Editor : M.I.
