Liniștea apăsătoare a fost întreruptă de zumzetul caracteristic al unei drone rusești care zbura la joasă altitudine deasupra unei clădiri bombardate, la marginea orașului distrus. „Ascundeți-vă!”, a strigat un soldat ucrainean, arătând spre un grup de copaci, în timp ce colegii săi deschideau focul cu arme automate. Pericolul a trecut, dar nu era clar dacă drona fusese doborâtă sau dacă zburase mai departe. La scurt timp, o rachetă rusă a explodat pe o stradă din apropiere, aruncând în aer un nor de fum negru. Localnicii, obișnuiți cu duritatea războiului, abia dacă i-au acordat atenție, relatează The Times.
Fost oraș industrial din regiunea Donețk, situată în estul Ucrainei și epicentru al războiului, Drujkivka se află la aproximativ 16 kilometri de trupele ruse care avansează. Cu o populație de aproximativ 60.000 de locuitori înainte de începerea invaziei ruse din 2022, orașul este șters treptat de pe fața pământului de o campanie de bombardamente nemiloasă și metodică, care nu a lăsat aproape nicio clădire intactă.
Astăzi, au mai rămas doar 6.000 de locuitori. Mulți dintre ei sunt vârstnici sau săraci, ducând o existență disperată, fără electricitate sau apă curentă. „Dacă soarta îmi rezervă să mor aici, atunci așa să fie”, a spus Artur, în vârstă de 59 de ani. „Un cunoscut de-al meu a ieșit ieri să-și cumpere țigări și o dronă i-a sfâșiat piciorul de la genunchi”.
Ivan, un angajat al poștei, a povestit că locuința lui a fost distrusă în februarie într-un incendiu provocat de un atac rusesc. „Practic, nu a mai rămas nimic pe o rază de 70 de metri. Am suferit o comoție cerebrală în urma exploziei, dar am supraviețuit, slavă Domnului”, a spus el. În prezent, el locuiește la un prieten care a fugit din Drujkivka.
La mică distanță, oficiul stării civile al orașului zăcea în ruine în urma unui recent atac rusesc. O cafenea odinioară foarte frecventată a fost, de asemenea, lovită în timpul atacului, care, potrivit localnicilor, a avut loc în urmă cu aproximativ două luni. „Bucură-te de viață cu o cafea”, se putea citi pe un afiș de la intrarea acoperită de moloz.
„Inamicul și-a intensificat atacurile. Folosește artilerie, drone, bombe aeriene ghidate (KAB) și, mai rar, rachete balistice împotriva orașului Drujkivka”, a declarat Anastasia Khaletska, șefa departamentului de comunicare din cadrul Brigăzii a 4-a Mecanizate Grele Separate a Ucrainei, care a asigurat The Times o escortă militară la intrarea și ieșirea din oraș.
„Acum trei luni a devenit clar că oamenii trebuiau să părăsească Drujkivka. Practic, oamenii au fost lăsați aici să se descurce singuri”, a continuat Khaletska, în timp ce ea și colegii ei soldați scrutau cerul în căutarea altor drone. „Desigur, există ajutor umanitar, dar nu este întotdeauna posibil să fie livrat, iar aici nu există utilități, nici comunicații și nici securitate”.
Cei mai mulți localnici au declarat că nu dispun de mijloacele financiare necesare pentru a pleca și s-au resemnat să trăiască sub bombardamente. „Aș pleca dacă aș avea bani, dar pensia mea e de doar 5.000 de grivne [85 de lire sterline] pe lună”, a spus Nina, în vârstă de 73 de ani, după ce a ridicat un pachet de ajutor umanitar. „Din ce m-aș întreține dacă aș pleca?”. Conform Consiliului Norvegian pentru Refugiați, costurile medii lunare ale chiriei în Ucraina pentru cele 3,7 milioane de persoane strămutate intern din țară se ridică la 6.000 de grivne.
La fel ca în alte orașe din Donbas – denumirea colectivă a regiunilor Donețk și Luhansk – aflate sub control ucrainean, străzile din Drujkivka sunt acoperite cu plase anti-drone. Asemănătoare unor pânze de păianjen uriașe, plasele oferă protecție împotriva dronelor rusești FPV, echipate cu camere video, care vizează în mod regulat vehiculele, inclusiv pe cele care evacuează civili. Pe drumul de acces către oraș se puteau vedea mai multe mașini carbonizate.
În oraș mai sunt cel puțin patru copii. Părinții lor refuză să accepte evacuarea lor și îi ascund în subsoluri, a declarat Vadim Filashkin, guvernatorul regiunii Donețk. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite, unul din trei copii din Ucraina a fost nevoit să-și părăsească locuința din cauza invaziei rusești.
În piața centrală, o adolescentă îngrijorată s-a apropiat de soldați și le-a cerut să o ajute să ajungă la mama ei din Kosteantînivka, un oraș asediat situat la aproximativ zece kilometri spre sud. Ea a spus că a fugit în noiembrie, dar că acum dorea să se întoarcă pentru a-și ajuta mama să plece de acolo. Generalul Oleksandr Sirskîi, șeful armatei ucrainene, a declarat săptămâna trecută că trupele ruse se apropiau de periferia orașului Kosteantînivka.
Un soldat ucrainean a încercat să o convingă că întoarcerea ei ar fi sinucigașă. „Poți să-ți suni mama? Dacă da, spune-i să iasă din oraș pe jos. Nu există altă cale”, i-a spus el. Fata a dat din cap în tăcere, în semn de înțelegere.
Distrugerea cumplită a orașului Drujkivka este o scenă care s-a repetat în ultimii ani în întreaga regiune a Donbasului. Mai întâi, Moscova lansează o campanie de bombardamente masive, forțând majoritatea localnicilor să fugă, iar apoi trupele sale de ocupație intră în oraș, arborând steagul rus deasupra ruinelor carbonizate ale localității.
O propunere comună a Statelor Unite și Rusiei, elaborată anul trecut în Florida, prevedea că Ucraina ar trebui să cedeze întreaga regiune Donbas Moscovei în schimbul păcii. Iuri Ușakov, un înalt oficial al Kremlinului și principalul negociator rus, a declarat joi că orice noi discuții mediate de SUA privind conflictul cu Kievul ar fi „o pierdere de timp” până când Ucraina nu va accepta să cedeze regiunea minieră Moscovei.
Kievul a respins cererea și nu dă semne că ar ceda. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că cedarea către Rusia a unor orașe din regiunea Donețk, puternic apărate, precum Kramatorsk și Sloviansk, ar lăsa restul Ucrainei vulnerabil în fața forțelor ruse și l-ar încuraja pe președintele Vladimir Putin să ceară și mai mult teritoriu.
„Domnule Trump, salvați Donbasul de Putin”, se putea citi pe un graffiti afișat lângă ruinele distruse ale unei clădiri. Cu toate acestea, pe măsură ce războiul intră în al cincilea an, fără ca sfârșitul să se întrevadă, președintele american pare să-și fi pierdut interesul pentru perspectiva unui acord de pace, iar atenția sa s-a îndreptat în ultimele luni către conflictul cu Iranul.
Liderul de la Kiev este, de asemenea, din ce în ce mai nemulțumit de Washington. O vizită la Kiev a lui Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii lui Trump, despre care s-a vorbit, nu s-a concretizat până în prezent. Deși ambii emisari americani s-au întâlnit cu Putin în Rusia, niciunul dintre ei nu a vizitat Kievul de când Trump s-a întors la Casa Albă.
Zelenski a declarat luna trecută că faptul că aceștia nu s-au deplasat la Kiev a fost un gest „lipsit de respect”. De asemenea, el l-a criticat pe JD Vance, vicepreședintele SUA, după ce acesta a afirmat că decizia administrației Trump de a opri finanțarea efortului de război al Ucrainei a fost unul dintre momentele de care este „cel mai mândru” de la preluarea mandatului. „Dacă JD Vance este mândru că nu ne ajută, înseamnă că îi ajută pe ruși”, a declarat președintele ucrainean săptămâna trecută.
Joi, principalul negociator al Ucrainei, Rustem Umerov, a sosit la Miami pentru discuții cu oficialii americani.
„Nu am de gând să cedez niciun centimetru de pământ ucrainean”, a declarat Dmitro, un soldat ucrainean din Drujkivka. Opiniile sale au fost împărtășite de un localnic care a spus că a rămas în oraș pentru a avea grijă de părinții săi în vârstă. „Atât de mulți oameni au murit apărând Donbasul”, a spus el.
Unii localnici au spus, totuși, că nu le mai pasă cine controlează Drujkivka. „Chiar și o pace proastă e mai bună decât orice fel de război”, a spus Ivan. „Dar se pare că pacea nu va veni prea curând”. În timp ce vorbea, o explozie provocată de o rachetă ucraineană a răsunat în piața centrală a orașului. Când a fost întrebat dacă ar accepta ocupația rusă de dragul păcii, a ridicat din umeri. „Nu vreau să aleg nicio tabără”, a spus el.
Tetiana, care lucrează într-unul dintre puținele magazine care mai funcționează în oraș, a spus că a refuzat să fugă pentru că și-a petrecut toată viața în Drujkivka și nu se putea împăca cu gândul de a pleca. „Știm cu toții că poți fi ucis de o rachetă rusă oriunde în Ucraina”, a spus ea.
Disperarea i se citea pe chip. „Dacă renunțăm la Donbas, știm cu toții că nu va ieși nimic bun din asta”, a spus ea. „Dar eu vreau doar să fie pace și să putem dormi din nou liniștiți. Acesta era odată un oraș atât de minunat. Dar uită-te la el acum”.
În timp ce echipa ziarului The Times părăsea orașul, o dronă a zburat periculos de aproape de vehiculul în care se afla, iar trupele ucrainene au deschis focul. Șoferul armatei, speriat, a apăsat brusc frâna. „Mișcă-te!”, a strigat un soldat, iar șoferul a accelerat îndepărtându-se de Drujkivka, gonind pe străzile devastate de război în căutarea unui strop de siguranță.
Citește și:
Cum a răspuns Kremlinul la ideea de a purta discuții cu UE despre războiul din Ucraina: „A afirmat acest lucru în repetate rânduri”
Rusia se pregătește pentru un nou test al rachetei Sarmat: „Lansarea ar putea avea loc chiar înainte sau în cursul zilei de 9 mai”
Editor : A.M.G.
