Analiză Merz schimbă tonul: de la partener al UE la critic al birocrației europene. Bruxelles, sub lupa Berlinului: „Prea multe reglementări”
Frustrarea cancelarului german Friedrich Merz față de Uniunea Europeană și nerăbdarea sa față de birocrația de la Bruxelles ies tot mai clar în evidență. În timp ce promovează o viziune europeană centrată pe grupuri mai mici și inițiative restrânse, tonul său critic riscă să îndepărteze alte state membre și reflectă o schimbare profundă în perspectiva sa politică asupra rolului Germaniei în Europa, arată Bloomberg într-o analiză.
Așezat față în față cu Donald Trump în Biroul Oval, Friedrich Merz a rămas tăcut în timp ce președintele american lansa săgeți verbale către Spania, unul dintre aliații Germaniei din Uniunea Europeană, plângându-se că aceasta nu a oferit sprijin în cadrul atacului american-israelian asupra Iranului.
Cancelarul german s-a alăturat ulterior criticilor, repetând afirmația președintelui potrivit căreia Spania era, de asemenea, în urmă cu îndeplinirea noului obiectiv NATO privind cheltuielile de apărare. „Spania trebuie să se conformeze”, a spus Merz.
Faptul că nu a oferit nici cea mai mică ripostă față de Madrid evidențiază atât îndoiala lui Merz cu privire la valoarea unanimității UE, cât și urgența sa de a acționa fără un consens la Bruxelles, punctează Bloomberg. De când Merz a preluat funcția în luna mai a anului trecut, el și-a exprimat frustrarea crescândă față de o birocrație lentă, pe care o consideră un obstacol pentru Germania.
„Când vine vorba de probleme existențiale precum Groenlanda sau războiul cu Iranul, Merz rămâne dispus să realizeze unitatea europeană”, a declarat Sudha David-Wilp, vicepreședinte pentru relații externe și cercetător principal la German Marshall Fund, într-un interviu telefonic. „Dar când vine vorba de probleme precum birocrația și reducerea birocrației, el este gata să lovească Bruxelles-ul pentru a se asigura că economia germană se descurcă bine.”
Bruxelles, țap ispășitor?
Tensiunile dintre capitalele naționale și Uniune sunt la fel de vechi ca însăși UE. Însă problema cronică a echilibrării agendelor disparate devine tot mai acută pe măsură ce cel mai mare stat membru al blocului își impune prioritățile naționale. Având în vedere ruptura alianței transatlantice, războiul de la frontiera sa estică și riscul de a fi târâtă în războiul lui Trump împotriva Iranului, miza nu este alta decât viitorul UE ca forță geopolitică.
„În aceste condiții, o Europă unită este, mai mult ca oricând, pentru noi, în Germania, singura garanție – și cea mai importantă garanție” pe care o avem, a declarat Friedrich Merz miercuri în fața parlamentarilor din Bundestag. „Dar spun și asta: ne așteaptă încă un drum lung și anevoios, mai ales când vine vorba de a depăși forțele de rezistență din cadrul birocrației europene de la Bruxelles.”
Nerăbdarea lui cancelarului german ar putea fi evidentă joi, când liderii UE se vor reuni la Bruxelles. Pe lângă faptul că va fi prima întâlnire a sa cu premierul spaniol Pedro Sanchez de la incidentul de la Casa Albă, summitul va fi dominat de războiul SUA-Israel împotriva Iranului.
Deși Merz împărtășește îndoielile Europei față de atac, viziunea sa asupra UE nu este cu mult diferită de elementele diagnosticului trumpian privind un continent în derivă: prea multă ezitare, prea multă imigrație, prea multă reglementare și prea multă concentrare pe puterea soft într-o lume nouă și periculoasă, arată Bloomberg.
Merz vs. Bruxelles: cum redefinește Germania relația cu UE
Tonul critic al lui Merz față de Bruxelles îi îndepărtează pe ceilalți state membre, a declarat șeful comisiei pentru afaceri europene din parlamentul german, Anton Hofreiter, membru al Partidului Verzilor.
„Există într-adevăr îngrijorări foarte serioase cu privire la comportamentul Germaniei și, în special, la cel al cancelarului”, a declarat el miercuri pentru postul public de radio Deutschlandfunk. „Această abordare nu este deloc pe placul aliaților noștri.”
În timp ce cancelarul este foarte ofensiv față de Bruxelles, el se află în defensivă pe plan intern, unde popularitatea sa a atins un minim istoric, iar Uniunea Creștin-Democrată se luptă să împiedice Alternativa pentru Germania, partidul de extremă dreapta, să ajungă la putere într-un land din estul Germaniei, unde sunt programate alegeri în acest an.
Scepticismul lui Merz reflectă o evoluție a propriilor sale convingeri politice
Merz și-a început cariera politică ca membru al Parlamentului European, iar când a fost ales cancelar în luna mai, a călătorit la Paris și Varșovia în aceeași zi, demonstrându-și atașamentul față de viziunea UE.
„În contextul în care ne confruntăm cu un război pe continentul nostru, cu o concurență globală acerbă, cu schimbări climatice și tehnologice accelerate și cu amenințarea unui război comercial global, am convenit asupra unei agende cuprinzătoare pentru relansarea relației noastre”, au scris Merz și președintele francez Emmanuel Macron într-un articol comun publicat în ziarul Le Figaro.
Însă ambițiile sale s-au lovit curând de un zid. Merz a suferit o serie de înfrângeri umilitoare la Bruxelles — cea mai notabilă fiind eșecul de a utiliza activele rusești înghețate ca împrumut pentru Ucraina. De asemenea, el a intrat de mai multe ori în conflict cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Deși ambii germani provin din același partid conservator, ei au aparținut întotdeauna facțiunilor rivale.
Friedrich Merz a respins propunerea ei din iulie de a crește următorul buget pe termen lung al UE la 2 trilioane de euro și de a majora impozitele. „În ceea ce privește Germania, pot exclude posibilitatea ca noi să urmăm o astfel de cale”, a spus cancelarul, fără rezervele obișnuite care să-i permită o retragere elegantă. „Nu vom face asta.”
Politica UE a cancelarului german este din ce în ce mai influențată de sentimentul că Europa, cu Germania în centrul său, va trebui să se reinventeze dacă vrea să supraviețuiască în această lume ostilă. În plină criză din Groenlanda, în ianuarie, Merz s-a întâlnit cu principalii săi consilieri într-o ședință secretă la cancelarie pentru a găsi un răspuns la sentimentul crescând de haos global.
„UE a devenit prea reglementată, ca să nu spun prea birocratică”
De atunci, cancelarul și-a înăsprit tonul față de Bruxelles, a cărui mașinărie pare o relicvă a unei epoci apuse. În schimb, Merz promovează acum o nouă viziune asupra Europei, care pare să nu se mai bazeze pe instituțiile consacrate ale UE, ci mai degrabă să fie unită de un patrimoniu cultural comun.
„Avem șansa de a supraviețui acestor vremuri în schimbare doar dacă redescoperim punctele forte ale modelului nostru european”, a declarat Merz într-un discurs de campanie ținut pe 18 februarie în Renania-Palatinat, unde duminică vor avea loc alegeri regionale. „Acest model european nu este o invenție a birocrației europene. Dimpotrivă, acest model european este adânc înrădăcinat în istoria noastră continentală europeană. Are legătură cu creștinismul.”
Singurul punct pozitiv din punct de vedere politic pentru Merz: posibilitatea de a face din Bruxelles țap ispășitor, o tactică folosită de zeci de ani de politicienii europeni aflați în dificultate. UE a „devenit prea reglementată, ca să nu spun prea birocratică”, a spus el înainte de vacanța de vară. „Este prea lentă.”
În același mod, el a dat vina și pe acordul tarifar încheiat de von der Leyen cu Trump pentru problemele economice ale Germaniei. „Economia germană va suferi daune semnificative din cauza acestor tarife”, a spus el ca reacție la acord. Acordul, care a stabilit un tarif de 15% pentru majoritatea mărfurilor din UE care intră în SUA, dar a permis ca importurile americane în UE să rămână în mare parte fără tarife, a fost criticat dur de liderii de afaceri germani.
În schimb, cancelarul a încercat să formeze grupuri mai restrânse care să preia inițiativa în chestiuni cheie, cel mai recent alături de Italia și Marea Britanie, care nu mai face parte din UE. Pe 17 iulie, Merz s-a deplasat la Londra pentru a se întâlni cu omologul său britanic, Keir Starmer, în vederea semnării unui tratat de apărare reciprocă. El a salutat evenimentul ca fiind „o zi istorică pentru relațiile anglo-germane” și și-a exprimat regretul față de ieșirea Marii Britanii din UE: „Personal, deplâng profund acest lucru.”
Când Merz vorbește despre Europa în aceste zile, abia menționează UE, spre deosebire de predecesorii săi, Angela Merkel și Olaf Scholz – lucru remarcat de ministrul de Externe al Spaniei, după ce Merz nu a reușit să ia apărarea Spaniei împotriva atacului verbal al lui Trump.
„Nu-mi pot imagina că Merkel sau Scholz ar face astfel de declarații”, a spus Jose Manuel Albares. „Atunci exista un spirit pro-european diferit.”
Editor : C.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
